Poluarea aerului nu este o problemă care afectează doar sănătatea plămânilor, un număr din ce în ce mai maie de studii ştiinţifice demonstrează că respirarea aerului curat permite evitarea unui număr mare de boli cerebrovasculare și neurodegenerative.
Din acest motiv, ediția din acest an a Zilei Mondiale a Creierului (World Brain Day), organizată la 22 iulie de Federaţia Mondială de Neurologie, a fost dedicată efectelor negative ale poluării mediului asupra creierului, iar sloganul ales a fost: ”Aer curat pentru sanatatea creierului”#worldbrainday2018 #wbd2018cleanairforbrainhealth.
”Poluarea aerului constă în contaminarea pe scară largă, de multe ori invizibilă de bioaerosoli nocivi care conțin polen, spori, particule și substanțe toxice. Poluanții pot fi derivate din surse naturale sau pot fi provocaţi de activitatea omului”, explică profesorul Jacques Reis, conducătorul Grupului de Lucru de Medicină a Mediului al Federației Mondiale de Neurologie.
Potrivit raportului privind calitatea aerului întocmit de Agenția Europeană de Mediu (AEM) anual, în întreaga lume, poluarea aerului provoacă 9 milioane de decese, iar în Europa, 467.000. Și conform datelor publicate de OMS în luna mai, nouă persoane din zece respiră aer poluat, definit „criminalul invizibil“, aflat la originea a 10% din numărul total al deceselor.
În ceea ce priveşte creierul, ”potrivit Global Burden of Disease, circa 30% din toate accidentele vasculare cerebrale din lume pot fi provocate de poluanți atmosferici”, explică profesorul Mohammad Wasay, responsabilul festivităților pentru Ziua Mondială a Creierului.
În ultimii ani, oamenii de știință au investigat în detaliu modul în care toate acestea acţionează asupra creierului, iar astăzi emit ipoteza că poluarea ar fi cauza creșterii afecțiunilor neurologice în lume. „Poluanții intră în organism prin tractul respirator și digestiv provocând reacții inflamatorii și reuşesc să ajungă la creier prin fluxul sanguin sau prin tractul respirator superior – explică Reis – Până şi daunele asupra microbiotei intestinale pot avea un impact asupra creierului“.
Lista posibilelor efecte nocive care pot fi legate de poluarea aerului este lungă: ateroscleroza, stresul oxidativ, răspunsurile inflamatorii pe tot corpul, deteriorarea vaselor de sânge, creșterea tensiunii arteriale, alterarea mecanismelor de protecție ale barierei hemato-encefalică și probleme cardiace.
La nivel celular, poluanții atmosferici interferează cu mitocondriile, denumite deseori „centralele electrice“ ale celulelor, şi cu materialul genetic, cum ar fi ADN-ul.
(www.lastampa.it – 22 iulie) – Articol de Nicla Panciera
Traducerea: Cătălina Păunel
