O echipă internaţională de cercetare a decriptat aproape complet genomul de grâu. Rezultatele au fost publicate în revista „Science”. Oamenii de ştiinţă speră astfel că vor putea fi cultivate mai multe soiuri de grâu care vor fi mult mai profitabile şi mai bine adaptate condiţiilor de mediu. Cu informaţia genetică se poate determina, de exemplu, care sunt genele active la anumite temperaturi sau în infestarea dăunătorilor, a declarat Nils Stein, de la Institutul Leibniz de Genetică a Plantelor şi Cercetare a Culturilor.
Adaptarea grâului la medii extreme şi sporirea randamentului sunt adesea caracteristici care se contrazic între ele. Pe baza genomului decodificat, ar putea fi cultivate pentru persoanele care suferă de alergii mai multe soiuri de grâu, eliminând structurile genetice alergene, a spus Stein.
Peste 200 de oamenii de ştiinţă din 73 de instituţii de cercetare din 20 de ţări au participat la proiectul genomului de grâu, printre care Centrul Helmoltz din München şi Institutul Leibniz de Genetică a Plantelor. Lucrările au durat 13 ani. Genomul de grâu este considerat deosebit de complex şi este de aproximativ cinci ori mai mare decât genomul uman. „Decodificarea completă a genomului de grâu alimentar a fost mult timp consideartă imposibilă, deoarece este foarte mare şi complexă”, a spus Niels Stein. Genomul uman conţine 20.376 de gene. Cercetătorii au descoperit 107.891 de gene în gârul comun (Triticum aestivum).
Oamenii de ştiinţă de la Consorţiul Internaţional pentru Secvenţa Genomului de Grâu (International Wheat Genome Sequencong Consortium – IWGSC) speră să vadă îmbunătăţiri în nutriţia mondială.
„Decodificarea genomului de grâu face parte din etape importante ştiinţifice şi tehnologice”, a declarat Beat Keller, de la Universitatea din Zürich, unul din coordonatorul studiilor din cadrul consorţiului.
Grâul este alimentul de bază pentru o treime din populaţia lumii şi reprezintă 20% din caloriile şi proteinele consumate de oameni, mai mult decât orice alt produs alimentar. Totodată, este o importantă sursă de vitamine şi de minerale. Pentru a satisface cerinţele viitoare ale unei populaţii estimate la 9,8 miliarde de oameni până în anul 2050, productivitatea grâului trebuie să crească cu 1,6% în fiecare an. Cunoaşterea genomului va facilita producţia de soiuri care se vor adapta la schmbările climatice. Într-un studiu suplimentar, cercetătorii analizează acele gene care sunt implicate în alergii. Acest lucru oferă speranţe persoanelor cu intoleranţe la gluten, de exemplu. De asemenea, va deschide calea pentru producţia de noi soiuri de grâu care vor fi mai bine adaptate provocărilor climatice, vor avea randament ridicat şi o mai bună durabilitate./aionescu
(Surse: www.deutschlandfunk.de, www.topagrar.com, www2.radiopilatus.ch)
Ada Ionescu, RADOR
