Adrian Ţuţuianu, fost ministru al apărării, aruncat din PSD după ce l-a criticat pe Liviu Dragnea, începe să vorbească despre neregulile din domeniul militar. Fostul şef al PSD Dâmboviţa arată cum cei 2% din PIB pentru Armată sunt doar pe hârtie, iar toate contractele pentru dotarea Armatei sunt nişte eşecuri, mare parte din ele voite.
Reporter: Fostul ministru al apărării, Adrian Ţuţuianu, începe prin a susţine că guvernul încearcă să acopere deficitul bugetar al României în bună parte prin necheltuirea celor 2% din PIB pentru Apărare. România s-a angajat să asigure un buget de 2% din PIB pentru înzestrarea Armatei. În anul 2017 s-a cheltuit 1,81%, iar în anul 2018 sunt convins că vom găsi o cifră asemănătoare în momentul în care se va publica execuţia bugetară – afirmă Adrian Ţuţuianu, adăugând că, dacă s-ar fi cheltuit 2% din PIB pentru Apărare, nu am fi putut să ne încadrăm în ţinta de deficit de sub 3%. Cât despre marele plan de înzestrare a Armatei, totul e doar pe hârtie. Practic, dotările ori nu vor veni deloc, ori vor întârzia ani şi ani de zile, spune Ţuţuianu, care enumeră proiectele: patru corvete multifuncţionale cu echipamentele aferente în valoare de 1,6 miliarde de euro, procedură suspendată şi a fost sesizat Parchetul General; trei sisteme de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă în valoare de 200 demilioane de euro, licitaţie lansată abia la 1 octombrie 2018; modernizarea cu 48 de maşini de luptă, costuri estimate de 138 de milioane de euro, licitaţie în pregătire; transportatoare blindate în valoare de 370 de milioane de euro, în derulare; sisteme de comunicaţii în valoare de 180 de milioane de euro, în pregătire; şapte sisteme de pregătire sol-aer cu bătaie mare în valoare de patru miliarde de euro, în derulare; 21 de sisteme integrate de arme în valoare de 2,1 miliarde de euro, în pregătire; sistem lansator multiplu de rachete cu bătaie mare în valoare de 690 de milioane de euro, în derulare. Concluzia o trage tot fostul ministru al apărării: „După un an şi jumătate constatăm că multe din aceste proiecte vitale se află în diferite stadii de amânare şi nerealizare. Cauzele: iresponsabilitate politică, superficialitate guvernamentală, încercarea de rezolvare a unor probleme personale cu banii ţării”./csimion/gpodea
B1 TV (23 ianuarie)
