Pe lângă evoluția îngrijorătoare a pandemiei de Covid-19, presa internațională urmărește cu mare interes finalul procesului electoral din SUA, dar și alegerile prezidențiale din Republica Moldova au avut ecouri în publicații importante.
Ziarul italian La Repubblica oferă un rezumat al situației mondiale a pandemiei sub titlul „Coronavirus în lume; jumătate din Europa se pregăteşte să intre în a doua carantină”. Până acum virusul a ucis aproape 1,2 milioane de oameni pe glob și au fost depistate aproape 46,5 de milioane de infecții. Europa se confruntă cu al doilea val al pandemiei și mai multe țări se închid parțial sau complet. Guvernul britanic instituie o carantină națională de o lună pentru a „preveni dublarea deceselor”. Germania optează însă pentru o închidere „lejeră”, în care școlile vor rămâne deschise; doar restricții parțiale au adoptat și Elveția și Austria. În Franța este extrem de controversată închiderea micilor magazine, drept pentru care guvernul a decis și închiderea raioanelor din supermarketuri cu produse „neesențiale”. Rusia a anunțat aproape 20.000 de cazuri noi, ea fiind a patra țară cu cele mai multe cazuri (1,7 milioane) după SUA, India și Brazilia. În Iran un nou record de victime a dus la restricții de circulație din și către orașele cele mai afectate, conform La Repubblica. Cotidianul francez Le Monde arată că pe măsură ce „Europa se reînchide, demonstrațiile anti-restricții se înmulţesc”, atitudinea populației trecând de la nemulţumire chiar și la „revoltă deschisă”, precum în Spania și Italia. Guvernele au ales să restrângă în special „libertatea de circulație a cetățenilor și să închidă zone întregi ale economiei, mai ales în cultură și comerț”. În weekend au avut loc demonstrații violente în Spania sub lozinca „Libertate!”, soldate cu zeci de arestări. În Italia, „semi-izolarea” decisă de guvern a dus în ultimele zile la ciocniri ale manifestanților cu poliția în mai multe orașe mari. Analizând această tendință de revoltă, cotidianul portughez Diário De Notícias constată că „poporul nu mai este unit”. În „martie, frica de necunoscut, admiterea lipsei pregătirii și ignorarea impactului economic au contribuit la un climat de cvasi-unanimitate. Guvernele s-a bucurat de sprijinul cetățenilor și de complicitatea opoziției.” Dar nu va mai fi așa. Acum, „o parte din populație a trecut de la statutul de colaborator la cel de rezistent. Chiar dacă în tăcere. Iar opoziția a sesizat acest lucru”. Un lucru parțial bun, apreciază Diário, căci „o societate necritică tolerează orice, nu pune la îndoială nimic și cere puțin”. Iar dacă atât guvernele cât și opoziția nu vor gestiona extrem de responsabil situația, „după criza sanitară va urma o criză politică mai gravă decât cea economică”.
În SUA tocmai s-a încheiat campania electorală, iar cotidianul The New York Times realizează o analiză a sondajelor de opinie din care deduce „de ce are nevoie Donald Trump pentru a câștiga: o eroare a sondajelor mult mai mare decât în 2016”. Astfel, conform sistemului de vot cu colegiu electoral, un candidat are nevoie de minim 270 de voturi pentru a câștiga. Iar Times a calculat că Biden va obține 291 de voturi dacă se iau în calcul doar statele în care diferența față de Trump e mai mare de 3%, 351 de voturi dacă sondajele se vor suprapune perfect pe rezultatul alegerilor, respectiv 335 de voturi dacă sondajele sunt la fel de eronate ca în 2016. Comentând nelipsitele controverse din campanie, publicația belgiană Le Vif observă că există „deja ostilităţi deschise între Casa Albă şi Anthony Fauci”, coordonatorul luptei anti-pandemie. „Respectatul expert a criticat strategia guvernului Trump” și a notat o diferenţă netă între abordarea lui şi cea a candidatului democrat, care «ia în serios [pandemia] din perspectiva sănătăţii publice»”. Casa Albă a contraatacat acuzându-l pe medic că a „decis cu trei zile înainte de alegeri să facă politică”. O altă acuzație incomodă la adresa președintelui aduce The Washington Post în editorialul său, care tratează politicile comerciale ale actualei administrații. „Importurile chinezești din SUA sunt acum mai mici decât înainte de războiul comercial” și, dacă aici pandemia își are partea ei de vină, „țintele dlui Trump au fost nerealiste de la bun început”, întrucât „multor producători le lipsea capacitatea de producție pentru a satisface țintele” acordului cu China. Deficitul comercial în raport cu China e „fix același” ca la învestirea președintelui, dar deficitul global al SUA e substanțial mai mare. Taxele vamale au „crescut angajările cu 0,3% în sectoarele expuse competiției cu China, dar le-au redus cu 1,1% în cele dependente de aprovizionarea din China”. Ziarul turc Sabah anticipează că „mâine participarea la vot va depăşi rata din 2016. Şi chiar se aşteaptă cea mai mare rată de după 1908”. O altă predicție mai sumbră a publicației e că, „indiferent dacă va câştiga sau va pierde Trump, vom asista la un război în justiţie. Oricât şi-a consolidat preşedintele puterea prin ultimele numiri făcute la instanţele superioare, analiştii din SUA nu exclud posibilitatea ca această problemă să fie disputată în stradă”. Și o analiză publicată în Brazilia de Folha Online conchide că „trei scenarii ale alegerilor din SUA ar putea duce la o dispută îndelungată și periculoasă”. „Dacă Biden va câştiga lejer, pe baza unei marje ample în mai multe state-pendul, nu ar trebui să existe vreo problemă. O victorie strânsă a lui Biden schimbă povestea. Ea presupune nu numai scenariul catastrofal din 2000, când rezultatul a depins de sute de voturi în Florida, ci și posibilitatea unui triumf clar în Colegiul Electoral – susținut doar de mici marje în state, ca în 2016 -, sau ceva apropiat de realegerea lui George Bush în 2004, decisă de 118.000 de voturi din Ohio.” Există pericolul unei grave crize instituționale exprimate prin dispute lungi în instanțele și legislativele statelor, care vor ajunge la o Curte Supremă dominată de republicani. O perspectivă negativă are și cotidianul britanic The Guardian, care consideră că „chiar și dacă Trump va pierde alegerile, SUA nu se vor vindeca nicicând prea curând”. „Nemulțumirea care-i animă pe simpatizanții președintelui era vizibilă încă de acum 50 de ani. Chiar dacă el va pierde, baza lui electorală nu-l va abandona.” Numărul susținătorilor lui e estimat la 30% din populație, iar ei consideră că „America «adevărată» le aparține lor și, dacă alegerile vor ieși cum nu trebuie, baza va merge până la extreme pentru a și-o recupera. Iar într-o țară de 300 de milioane 30% înseamnă mulți extremiști”.
Despre alegerile prezidențiale din Republica Moldova scrie publicația britanică The Financial Times, care arată că Maia Sandu, candidata pro-UE a opoziției, și candidatul filorus Igor Dodon se îndreaptă spre un al doilea tur de scrutin după ce prima a câștigat 36,1% din voturi, iar al doilea 32,6%. Renato Usatîi, „un populist filorus”, a ieșit al treilea cu 16,9%. Menționând că „luna trecută, Serghei Narîșkin, șeful serviciului rus pentru informații externe, acuzase SUA că pregătesc în Moldova un «scenariu revoluționar»”, Financial Times observă că mai degrabă campania „a fost dominată de pandemia coronavirusului, care a afectat economia Moldovei, una dintre cele mai slabe din Europa, aducând-o în pragul recesiunii”. Euronews notează că „Maia Sandu, de profesie economist, absolventă a Universităţii Harvard, a fost ministru al educaţiei, iar în 2019 a deținut timp de câteva luni postul de premier”. Ea consideră că la votul de duminică „au existat multe nereguli”, iar partidul ei a înaintat procurorului anticorupţie 300 de plângeri. Euronews mai informează că Renato Usatîi a promis deja că o va sprijini pe Sandu la următorul tur. Din Ungaria, și Magyar Nemzet scrie despre o „confruntare între Orient şi Occident” la Chişinău: „un nou mandat al preşedintelui Dodon ar consolida statu-quo-ul, iar victoria Maiei Sandu ar aduce o îndepărtare de Rusia – aceasta e miza alegerilor”. Doi experți chestionați de ziar au apreciat că în cazul Moldovei e improbabil „un scenariu de tip belarus”, întrucât alegerile sunt suficient de corecte. Agenția rusă Ria Novosti citează declarația unui demnitar rus, Andrei Klimov, conform căruia „turul doi va fi încordat. Deținem date că forțele externe au mizat foarte mult pe Sandu. Pentru ea lucrează și platformele propagandei occidentale”. El crede că electoratul candidaților învinși „va trece la Sandu”, dar a asigurat că „Rusia va lucra cu puterea pe care o va alege poporul Republicii Moldova”. O altă agenție rusă de știri, TASS, a informat deja că „liderii celor trei partide de dreapta care au pierdut alegerile au anunţat susţinerea Maiei Sandu”. O analiză detaliată a primului tur găsim în publicația moldoveană Jurnal, care avertizează: „Sandu să nu deschidă șampania, iar lui Dodon să nu i se cânte prohodul”. Maia Sandu a obținut o victorie surprinzătoare pentru mulți, în timp ce Igor Dodon este mult mai jos de pretențiile de a se impune încă din primul tur. Sandu, cu 70% în diaspora, 45% în Chișinău și 42% în centru-sud, s-a ridicat destul de aproape de potențialul dreptei, mai putând miza, în mod normal, pe un bazin de maximum 10% [în plus]. Igor Dodon nu a exploatat nici pe departe întregul potențial al bazinului de stânga. Per total, în raioanele din nord, Dodon are un scor de 45%, în timp ce acum patru ani obținuse aproape 70%. Mai mult, el a obținut doar 84% din voturi în Găgăuzia și 77% în Taraclia, acolo unde era votat de 99% din alegători în 2016. Culmea e că Dodon, care obținea 90% din voturi în Rusia, s-a clasat abia pe poziția a doua acum, sub Renato Usatîi. Iar marea provocare e electoratul lui Usatîi de 17%. Dodon are nevoie de cel puțin jumătate din el pentru a avea șanse la victorie. Chiar dacă Sandu pornește ușor favorită în turul II, fără o mobilizare mai mare a diasporei și a electoratului său din Moldova, poate totuși să piardă. Iar singurul lucru cert e că bazinul neexploatat al lui Dodon este astăzi mai mare, conchide Jurnal.
(Andrei Suba, RADOR)
