În vreme ce presa din America alocă spaţii largi noii campanii aeriene anunţate de preşedintele Obama în lupta împotriva Statului Islamic, în presa din Europa sunt mai vizibile articolele despre situaţia din Ucraina şi despre încordarea tot mai pronunţată dintre Rusia şi Occident. „Noua campanie militară împotriva Statului Islamic pregăteşte încă o moştenire de război”, titrează New York Times. Şi explică: „Prin extinderea campaniei militare împotriva militanţilor suniţi, preşedintele Obama se poate să fi asigurat transferul unui război volatil şi incomplet către succesorul său, la fel cum el a moştenit un astfel de conflict la preluarea funcţiei”. Acelaşi cotidian american notează că „rebelii sirieni rivali Statului Islamic se tem că loviturile aeriene americane l-ar putea ajuta pe Assad”.
„Preşedintele american, care a încercat să pună capăt războaielor, încearcă să impună un nou conflict armat”, constată Washington Post. Şi tot în oficiosul din capitala Statelor Unite citim că „Obama nu a spus ce poziţie ocupă Iranul în lupta împotriva” grupării extremiste. În schimb, în coaliţia pe care secretarul de stat John Kerry încearcă să o formeze în Orientul Mijlociu împotriva jihadiştilor, Arabia Saudită va juca un rol de frunte, relatează Wall Street Journal. Însă planul lui Obama nu este susţinut pretutindeni în Europa şi Asia, mai scrie cotidianul de pe Wall Street. Presa europeană exemplifică.
„Franţa este gata să participe la loviturile aeriene împotriva jihadiştilor”, anunţă Le Figaro. De peste Canalul Mânecii, The Guardian îl citează pe premierul Cameron, care „nu exclude” o implicare în acţiunile din Siria, după ce secretarul de externe de la Londra insistase că Marea Britanie nu va participa la loviturile aeriene. „Pentru Moscova, atacurile din Siria constituie un act de agresiune”, titrează Le Monde. Şi tot Moscova „ameninţă să reacţioneze la sancţiunile europene”, citim în acelaşi jurnal parizian. Căci „Uniunea Europeană impune de astăzi al doilea val de sancţiuni economice Rusiei, ca urmare a invaziei în estul Ucrainei”, iar măsurile vor viza „bănci, firme petroliere, companii militare, lideri separatişti şi acoliţi ai Kremlinului”, precizează EUobserver. Embargoul asupra importurilor de produse agroalimentare, impus de Rusia drept răspuns la prima serie de sancţiuni europene, ar putea costa Comisia Europeană sume considerabile, după cum relevă cotidianul Rzeczpospolita de la Varşovia. „Polonia are nevoie de compensaţii în valoare de 176 de milioane de euro pentru agricultorii săi”, scrie jurnalul polonez. Tot de la Varşovia, Gazeta Wyborcza atenţionează că „Regia poloneză a gazului şi petrolului a primit livrări cu 45% mai mici din Rusia”, însă compensează diferenţa prin importuri din Germania. „Rusia riscă să piardă o parte a pieţei de gaze europene”, se îngrijorează Novîie Izvestia, în condiţiile în care „Bruxelles-ul cere Statelor Unite să grăbească exportul de petrol şi gaze în Europa, în cadrul zonei de liber schimb transatlantice”. Iar de la Sofia, publicaţia Duma notează că „mişcarea Rusofililor demarează strângerea de semnături împotriva prezenţei străine pe teritoriul Bulgariei”.
Preşedintele acestei organizaţii a prietenilor Rusiei, mai precizează ziarul sofiot, susţine că „războiul din Ucraina nu serveşte nici Europei, nici Rusiei, iar cu excepţia intereselor chineze, el serveşte înainte de toate Statelor Unite”. În fine, Nezavisimaia Gazeta publică un articol intitulat „Vecinătatea apropiată şi de mai departe”, cu subtitlul „Trebuie precizat locul spaţiului postsovietic în strategia de securitate naţională a Rusiei”. Gazeta moscovită vorbeşte despre implicarea activă a Statelor Unite în Ucraina şi nu numai. Căci „Republica Moldova a cerut protecţia SUA contra unei posibile agresiuni din partea Federaţiei Ruse”, notează Nezavisimaia Gazeta. „Şi în România, explică mai departe ziarul moscovit, se afirmă că Rusia reprezintă în sine un pericol, în condiţiile în care, după reuniunea NATO, preşedintele Traian Băsescu a calificat Novorosia drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale a ţării lui”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
