Situată la 70 de kilometri de Braşov, pe DN 13, spre Sighişoara, Cetatea Rupea, una dintre cele mai vechi fortificaţii din judeţul Braşov, ajunsese o ruină încă din anii comunismului, iar în anii ’90, majoritatea zidurilor sale erau distruse. Problemele au continuat şi în următorii 15 ani, când din cele patru turnuri nu a mai rămas decât unul singur. Drumul de acces la fortăreaţă s-a surpat, astfel încât cetatea a rămas izolată pe dealul din localitate. Autorităţile locale au început demersurile pentru renovarea cetăţii în anul 2002, în anul 2009 au fost demarate lucrările de restaurare, făcute cu 32 de milioane de lei, fonduri europene.
Trei ani au durat lucrările: au fost refăcute zidurile exterioare, dar şi cele patru turnuri. Pentru ca turiştii să ajungă uşor la cetate, s-a construit un drum nou, astfaltat, o parcare modernă şi un Centru de informare turistică. Fortăreaţa este iluminată pe timpul nopţii, oferind o privelişte superbă trecătorilor pe drumul naţional.
Aflată la întretăierea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, Cetatea Rupea este atestată documentar pentru prima dată în anul 1324, sub denumirea de castrul Kuholm, şi a servit ca ultim loc de refugiu al saşilor răsculaţi împotriva regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei. Cetatea a avut un dublu rol: de apărare şi administrativ. Rupea era centrul administrativ al unuia din cele Şapte Scaune săseşti din Transilvania, „scaunul” reprezentând o uniune de mai multe oraşe şi sate supuse aceleiaşi puteri judecătoreşti. Aceste unităţi administrative au existat din secolul al XIV-lea până spre sfârşitul secolului al XIX-lea. Dar se crede că actuala cetate a fost ridicată pe locul unei vechi fortificaţii dacice, ceramica descoprită aici atestând prezenţa dacilor în acest spaţiu.
Astăzi, cetatea ocupă o suprafaţă amplă, de aproape 1,4 ha, repartizate în trei curtine. Etapele de construcţie a cetăţii se desfăşoară pe mai multe secole, începând cu secolul al XIV-lea până în secolul al XVII-lea, astfel încât aspectul ei actual este rezultatul multiplelor transformări, adăugiri şi reparaţii. Datorită poziţiei strategice, de-a lungul timpului, ansamblul de arhitectură militară a servit, deopotrivă, drept fortificaţie şi loc de refugiu pentru populaţia locală în faţa asediilor repetate ale invadatorilor. În secolul al XIV-lea exista doar „Cetatea de sus”, deci se poate afirma cu certitudine că ea fusese fortificată încă din secolul anterior. Cetatea de sus are o suprafaţă de 1.500 de metri pătraţi.
Sistemul de apărare al cetăţii are la bază zidurile acestei incinte, îmbinate perfect cu rocile naturale. Intrarea în Cetatea de sus se făcea pe un drum foarte îngust, prin poarta de sub Turnul Pulberăriei.
În Cetatea de sus se afla Camera scaunului, din care, azi, au mai rămas doar nişte ziduri, Camera de sus, ulterior denumită Căsuţa din vârf, identificabilă astăzi. În secolul al XV-lea, „Cetăţii de sus” i se adaugă „Cetatea de mijloc”, care va fi lărgită la începutul secolul al XVII-lea. Aici au fost identificate Capela, Turnul cu gratii, Turnul Pentagonal, printre puţinele turnuri cu această formă din Europa şi care este cel mai important şi cel mai bine conservat turn al cetăţii, şi poarta de intrare în cetatea de mijloc.
Cetatea de jos a fost construită începând cu secolul al XVIII-lea. Din această perioadă datează locuinţa paznicului cetăţii, din 1850, şi magazia militară, construită la începutul secolului al XIX-lea. În anul 1623 este săpată fântâna cetăţii, adâncă de aproximativ 59 de metri şi nesecată până în prezent. Turnul Slăninii este un turn ieşit complet în afara zidurilor cetăţii, construit pe trei nivele. Pe laturi este prevăzut cu crenele de tragere cu arme de foc. Nivelul de sus era ocupat de camera de gardă, pe timpul în care în cetate se aflau militari. Ulterior, acest turn a avut rol de păstrare a rezervelor de slănină ale locuitorilor din oraş, de unde şi denumirea acestuia.
Dacă înainte se vorbea despre o ruină, astăzi Cetatea Rupea reprezintă principala atracţie turistică din nordul judeţului Braşov, ajungând la 10.000 de vizitatori pe lună.
Laura Badiu
