Cu doar trei săptămâni rămase până la decizia finală pe care va trebui să o adopte Consiliul European în privinţa noilor obiective climatice pentru 2030, şase ţări din Europa Centrală şi Estică şi-au declarat opoziţia faţă de ţintele propuse.
În încercarea de a limita încălzirea globală la maximum 2 grade Celsius, Comisia Europeană a propus, în ianuarie 2014, mai multe ţinte pentru 2030.
Emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să scadă cu 40%, cota energiei regenerabile din piaţă ar trebui să fie de 27% şi eficienţa energetică ar trebui ameliorată cu 30%.
În martie şi iunie, Consiliul European nu a reuşit să se pună de acord asupra propunerii înaintate de Comisie. La noua întâlnire a liderilor de guverne, care va avea loc la 23 şi 24 octombrie la Bruxelles, ei speră să convină o „decizie finală asupra noului cadru pentru politica climatică şi energetică”.
Dar miniştrii mediului şi adjuncţii lor din şase ţări central- şi est-europene şi-au declarat, marţi 30 septembrie, opoziţia faţă de instituirea unor ţinte coercitive pentru energia regenerabilă şi pentru eficienţa energetică.
Cele şase ţări sunt Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Polonia, Bulgaria şi România. Cele şase cer un cadru care să „reflecte diversele nevoi şi circumstanţe regionale”. Amestecul energetic diferă mult între statele membre şi unora le va veni mai uşor decât altora să atingă obiectivele stabilite.
UE a avut o cotă de consum de energie regenerabilă de 14,1% în 2012, conform Eurostat, dar această medie ascunde deosebirile regionale.
Ungaria, Slovacia, Polonia şi Republica Cehă sunt în urma acestei medii, cu cote între 9,6 şi 11,2%. Majoritatea celor şase se bazează puternic pe cărbune, care este una din sursele energetice cu emisiile cele mai mari de carbon.
Astfel că se pune întrebarea care ţinte vor fi obligatorii pentru întreaga UE şi care pentru fiecare stat membru în parte.
Un grup format din 13 state în majoritate vest- şi nord-europene, numit Grupul Creşterii Verzi, susţine o ţintă coercitivă de reducere a gazelor cu efect de seră cu 40% pentru statele membre.
Dar în martie, acest grup a spus că „Consiliul ar trebui să convină o ţintă a energiei regenerabile obligatorie pentru UE, care nu ar trebui tradusă prin ţinte obligatorii naţionale de către UE, permiţând o mai mare flexibilitate pentru ca statele membre să-şi dezvolte propriile strategii de energie regenerabilă”.
EUOBSERVER, 2 octombrie
Articol de Peter Teffer
Traducerea: Adriana Buzoianu
