În materie de mediu, dintre europeni românii şi bulgarii sunt cei care cred cel mai mult în informaţiile date de televiziuni, 61% şi respectiv 56%, arată ultimul Eurobarometru. 56% din bulgari au răspuns că au încredere în televiziune, 23% – în organizaţiile neguvernamentale de mediu, iar în oamenii de ştiinţă – 28%. Cu aceste răspunsuri, Bulgaria acordă cea mai mare încredere în televiziuni din Europa şi cea mai scăzută în sectorul neguvernamental. Doar în România 61% din cei chestionaţi au menţionat că se informează de la televizor, în timp ce în toate celelalte state membre acest procent este foarte mic, cu o medie în UE de 34%.
În ceea ce priveşte structurile neguvernamentale, încrederea Europei este una ridicată: în Suedia, 60%, iar în Austria – 55% dintre cei chestionaţi. România, Ungaria, Polonia şi Anglia se poziţionează pe acelaşi loc cu Bulgaria în ceea ce priveşte lipsa de încredere într-un asemenea tip de organizaţii.
Pentru toţi europenii, principalele probleme legate de mediu sunt poluarea aerului şi a apei – 56%, respectiv 50%. Bulgarii văd probleme serioase în trafic şi în absenţa unor spaţii verzi. Astfel au răspuns 28% dintre persoanele chestionate. Doar în Malta şi Anglia procentul este mai ridicat – 46% şi 31% .
75% dintre europeni sunt gata să plătească mai mult pentru produse ecologice, însă există diferenţe mari privind procentele. Astfel,
în Suedia au răspuns pozitiv 94%, în timp ce în Bulgaria şi în Portugalia – procentul este cel mai mic – 62%.
Studiul a fost realizat în lunile aprilie – mai 2014, cu participarea a 28.000 de persoane din toate statele membre UE.
La mai puţin de doi ani de la inaugurare podul Calafat-Vidin trebuie reparat, din cauza stratului inţial de asfalt. Cârpeala făcută toamna trecută s-a dovedit neeficientă şi este nevoie de refacerea întregului strat de asfalt, a anunţat Vladimir Andreev, directorul executiv al societăţii mixte „Dunav most 2 Vidin-Calafat”. Oficialul bulgar a precizarat că lucrările de schimbare a stratului de asfalt nu împiedică traficul pe pod şi se fac în totalitate pe socoteala firmei constructor.
În primele şase luni din 2014, balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a înregistrat un deficit de 295,3 milioane de euro, comparativ cu un deficit de 450,59 milioane euro înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2013. România a exportat produse agroalimentare de peste două miliarde de euro, în timp ce importurile au însumat 2,32 miliarde de euro.
Primele trei poziţii în exporturile României din semestrul întâi au fost ocupate de porumb, tutun prelucrat şi grâu care au adus încasări totale de 933 de milioane de euro.
România a exportat, în primul semestru din acest an, 2,46 milioane de tone tone de grâu şi porumb, cu 37% mai mult decât în perioada similară din 2013, când exporturile au totalizat 1,8 milioane tone. Din cantitatea de cereale plasată pe pieţele externe (piaţa UE şi ţările terţe), grâul a reprezentat 1,385 milioane tone, iar porumbul 1,074 milioane tone. Din exporturile de porumb s-au obţinut 328,6 milioane de euro, iar din cele de grâu 293,6 milioane de euro.
Încasările obţinute din exporturile de grâu şi porumb au depăşit 622,2 milioane de euro, reprezentând 30% din suma totală încasată din exporturile de produse agroalimentare, care s-a cifrat la 2,030 miliarde de euro în primul semestru. În perioada similară din 2013, încasările din exporturile de grâu şi porumb au fost de 538,4 milioane de euro.
Republica Moldova va cere formal aderarea la Uniunea Europeană în 2015. Oficialii europeni au precizat că Acordul de Asociere la Uniunea Europeană reprezintă un drum lung şi dificil pentru Republica Moldova, care va dura câţiva ani. În această perioadă autorităţile de la Chişinău trebuie să implementeze mai multe reforme nepopulare, chiar şi cu riscul pierderii alegerilor.
În ultimii patru ani Republica Moldova a înregistrat o creştere economică cumulativă de 24%. Numai în anul 2013, un an de criză, Moldova a înregistrat o creştere economică de 8,9%, în condiţiile în care ţările din regiune se mulţumeau cu creşteri de maximum 2-3%.
Creşterea economică se reflectă în creşterile de salarii, majorarea locurilor de muncă, menţinerea la un nivel acceptabil a creşterii preţurilor. Numai în ultimul an au fost create 48 de mii de locuri de muncă”.
Moldova, crede ministrul economiei, nu ar trebui să se bazeze doar pe creşterea agriculturii ci şi pe investiţiile străine directe şi pe industria prelucrătoare.
Contractul de livrare în Moldova a gazelor ruseşti va fi prelungit cu încă un, dar preţul gazelor va fi discutat mai târziu. Acum Moldova le cumpără cu $370 pentru o mie metri cubi.
Actualul contract de livrare a gazelor a fost încheiat în 2006 pentru cinci ani şi de la finele anului 2011 a fost prelungit anual. Acest fapt se datorează nedorinţei „Gazprom” de a semna un nou contract, din cauza aderării Republicii Moldova la al treilea pachet energetic al UE.
Anual prin teritoriul Republicii Moldova „Gazprom” tranzitează spre Balcani circa 20 mlrd de metri cubi de gaze. În ceea ce priveşte consumul de gaze Republica Moldova, volumul a scăzut în ultimii ani şi în 2013 a fost puţin peste 1 mlrd. de metri cubi.
„Gazprom” este acţionarul majoritar al „Moldovagaz”, creat în 1999. Capitalul social al întreprinderii este de aproximativ 1,333 mlrd. de lei. 50% din acţiuni aparţineau „Gazprom”, 35,33% – Moldovei şi 13,44% – Transnistriei. În 2005, regiunea separatistă a anunţat retragerea unilaterală din companie şi a transferat acţiunile „Gazprom”-ului
Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat legea privind ratificarea tratatului privind instituirea Uniunii Economice Eurasiatice. Uniunea Economică Eurasiatică ar urma să înceapă să funcţioneze la 1 ianuarie 2015.
Aceasta înseaqmnă că Rusia este pregătită să înceapă o nouă eră în domeniul comerţului exterior cu China şi cu alţi parteneri, efectuând operaţiuni în monede precum yuanul sau euro. Referitor la trecerea la alte valute decât dolarul în relaţiile comerciale externe ale Rusiei, este de precizat că recent Gazprom a efectuat primele livrări de probă în China contra ruble. Pe viitor Moscova intenţionează să utilizeze activ valutele naţionale în comerţul cu resurse energetice, precum şi în efectuarea altor plăţi externe. Aceasta cu atât mai mult cu cât un mecanism în acest sens a fost creat în cadrul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud). De asemenea Banca Centrală a Rusiei şi Banca Populară Chineză au convenit asupra unui proiect de acord privind schimbul de active în ruble şi yuani. Companii de stat ruse, precum Gazprom şi Corporaţia unificată în domeniul construcţiei de vase maritime şi-au declarat disponibilitatea de a trece la operaţiuni în yuani. Dacă China va elimina restricţiile privind tranzacţiile în valută pentru operatorii din Rusia, cele două ţări vor putea efectua aproximativ jumătate din comerţul lor bilateral în yuani şi ruble.
Salonul auto de la Paris are ca modelele-vedetă fiind, în pofida nelipsitului lux şi exclusivism, maşinile de oraş şi cele low-cost. În 2013, acestea reprezentau 40,9% din maşinile vândute, comparativ cu 33,9% în 2004. În Franţa, de exemplu, aceste vehicule de categorie economică şi inferioară reprezintă mai mult de jumătate din vânzări.
Constructorul german Opel, care de ani de zile nu înregistrează profit, îşi prezintă la salon noul Corsa, al doilea model al său cel mai vândut, cu un look mai elegant, care ar urma să ajute la relansarea companiei. Producătorii francezi şi-au reînnoit şi ei, în acest an, modelele de oraş. Twingo de la Renault a împrumutat trăsături de la Fiat 500, în timp ce Citroen şi Peugeot îşi expun noile modele C1 şi 108. Grupul Volkswagen prezintă noa berlină Passat în timp ce la standul Ford va putea fi văzut noul Mustang, care va fi disponibil anul viitor.
Conceptul este simplu: o maşină cu câteva facilităţi şi un design de bază, dar la un preţ de două ori mai mic graţie unor economii în proiectare (platformele sunt cele din generaţiile anterioare), fabricaţie (mână de lucru locală) şi distribuţie. De 10 ani automobilele ieftine Dacia-Renault nu au concurenţă în Europa. În prima jumătate a anului 2014, Dacia a anunţat o creştere a vânzărilor cu 24% şi cel mai bun progres dintre toate mărcile din Europa. La Paris Dacia va lansa versiunile Stepway ale modelelor Lodgy şi Dokker precum şi două noi premiere Dacia Duster Air şi Dacia Sandero Black Touch.
Peste un milion de vizitatori sunt aşteptaţi să viziteze Salonul de la Paris, care se desfăşoară o dată la doi ani şi care rămâne deschis între 4 şi 19 octombrie. Pe o suprafaţă de 125.000 de metri pătraţi vor fi prezente cel puţin 260 de mărci şi 71 de constructori de automobile.
