Băncile din zona euro au nevoie de o revizuire fundamentală a modelului lor de afaceri, a avertizat FMI în opinia căruia la şase ani după criza financiară globală băncile nu sunt în măsură să sprijine relansarea economică.
În raportul său bianual privind stabilitatea financiară globală, FMI apreciază că băncile din zona euro trebuie să majoreze preţul unora din liniile lor de credite şi chiar să renunţe la unele activităţi pentru a putea sprijini investiţiile companiilor.
Un studiu realizat de FMI în rândul a 300 de bănci din economiile avansate, arată că multe bănci din zona euro sunt într-o poziţie mai dificilă decât rivalele lor pentru a sprijini creditarea. În zona euro, bănci reprezentând aproximativ 60% din activele bancare nu au o profitabilitate sau rezerve de capital suficiente pentru a asigura o creştere a creditului de 5% pe an.
***
Guvernul turc a revizuit prognozele de creştere pentru pentru 2014, de la 4% până la 3,3%, din cauza conjuncturii internaţionale nefavorabile şi a conflictului sirian. Prognoza de creştere pentru 2015 a fost fixată la 4%, iar cea pentru anii 2016 şi 2017 la 5%, a adăugat Babacan. Acesta a subliniat că relansarea economică anemică din Europa, principalul partener comercial al Turciei, precum şi situaţia geopolitică au influenţat perspectivele.
Au fost însă revizuite în sus estimările de inflaţie pentru 2014 de la 7,6% la 9,4%, mult peste estimarea de 5,3% a Băncii centrale.
Ankara vrea să aducă inflaţia la 6,3% în 2015 şi la 5% în 2016 şi 2017.
***
Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a avertizat că tendinţa de scădere a preţului petrolului va continua iar cotaţia barilului de ţiţei Brent ar putea coborî până la 80 de dolari.
Fitch susţine că tendinţa de scădere va continua până când va avea loc un răspuns de auto-corecţie în ceea ce priveşte oferta de petrol, provocat de reducerea investiţiilor în noi puţuri din partea producătorilor de petrol de şist.
Cotaţia futures la ţiţei Brent cu livrare în luna noiembrie a scăzut până la 90,76 de dolari per baril, cel mai scăzut nivel înregistrat după luna iunie 2012, după ce anunţul Fondului Monetar Internaţional privind reducerea estimărilor de creştere ale economiei mondiale a dat naştere la îngrijorări cu privire la cererea globală de petrol.
Potrivit Fitch, reapariţia întreruperilor în aprovizionare precum şi o acţiune pozitivă din partea Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) sunt cei mai probabili catalizatori pentru o revenire a preţurilor.
***
Pentru Serbia este inacceptabil să introducă sancţiuni împotriva Rusiei deoarece ar fi contrar intereselor sale naţionale şi de stat, a declarat prim-vicepremierul şi ministru de externe al Serbiei, Ivica Dacic.
El a arătat că a cerut Bruxelles-ului să nu mai fie întrebat pe această temă, deoarece Serbia are o poziţie clară – sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, dar nu introduce sancţiuni împotriva Rusiei. „Nu participăm la războiul lor, avem grijă de propriile interese” – a declarat Dacic.
Referitor la faptul că Serbia va trebui să-şi sincronizeze politica externă cu cea a UE, Dacic a spus că Serbia, la fel ca alte state candidate, trebuie să-şi armonizeze politica externă şi de securitate până la sfârşitul negocierilor, care în acest moment sunt foarte departe.
***
Greva de două săptămâni a piloţilor de la Air France-KLM va provoca celui de-al doilea transportator european pierderi de 500 de milioane de euro. Cifrele publicate arată că traficul companiei în luna septembrie a scăzut cu 16,3% în cazul pasagerilor, până la 5,7 milioane, şi cu 17,7% pentru cargo.
Înaintea grevei, Air France-KLM miza în acest an pe un profit operaţional brut cuprins între 2,2 şi 2,3 miliarde de euro. În prezent această prognoză a fost redusă până la 1,7-1,8 miliarde de euro. În aceste condiţii, conducerea companiei a recunoscut că obiectivul vizând revenirea Air France pe profit în acest an nu va fi atins.
Air France-KLM, companie la care statul francez deţine un pachet de aproximativ 16%, este al doilea mare transportator aerian după grupul german Lufthansa. În 2013 Air France-KLM a înregistrat o pierdere netă de 1,83 miliarde de euro.
***
Pierderile economice cauzate de Ebola în Africa de Vest ar putea depăşi 32 miliarde de dolari până la sfârşitul anului 2015 dacă epidemia se va extinde în afara celor trei ţări în prezent afectate de virus. a transmis Banca Mondială într-un comunicat.
În Liberia, Guineea şi Sierra Leone impactul economic este deja „profund”, dar ar putea deveni ‘catastrofal’ în cazul în care Ebola nu ar fi ţinută sub control. Potrivit BM, eficacitatea luptei împotriva epidemiei în Senegal şi Nigeria demonstrează că un astfel de obiectiv este realizabil dacă sistemul de sănătate are deja unele capacităţi iar răspunsul politic este hotărât.
Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au majorat recent ajutorul pentru ţările afectate de Ebola.
