Cursă contracronometru în lupta împotriva epidemiei de Ebola. Uniunea Europeană participă la eforturile de stopare a epidemiei de Ebola din statele din vestul Africii – notează site-ul african „All Africa”. Centrul de Coordonare şi Răspuns Rapid al Comisiei Europene va facilita transportarea personalului medical şi a ajutoarelor către Africa de Vest. De asemenea, UE va finanţa şi coordona, dacă va fi necesar, operaţiunile de evacuare a personalului internaţional din Liberia, Guineea şi Sierra Leone. Un sfert din fondurile de 4 milioane de euro vor fi alocaţi UNICEF, iar 3 milioane de euro vor fi destinaţi sistemului de evacuare rapidă a personalului medical străin care a contractat Ebola în ţările respective. Ţările europene precum Marea Britanie, Franţa, Austria şi Belgia au trimis deja în statele vest-africane afectate spitale de campanie, ambulanţe, echipamente şi unităţi de izolare, precum şi experţi medicali şi militari în gestionarea epidemiei”, se mai arată pe site-ul african. „Stars and Stripes” adaugă că SUA au trimis două laboratoare în Liberia, care vor diagnostica eventualele cazuri de Ebola în câteva ore şi nu în zile, ca până acum. De asemenea, a fost trimise şi şapte laboratoare pentru analize şi a fost dublat numărul militarilor prezenţi în Liberia, mai scrie ziarul american, citând Pentagonul. „Washington Post” informează că autorităţile americane au adoptat măsuri speciale de control pe cinci dintre cele mai mari aeroporturi internaţionale de pe teritoriul lor.
În Ucraina tensiunile continuă, în ciuda acordului de încetare a focului semnat luna trecută de guvernul de la Kiev şi separatiştii proruşi.
Tensiunile sunt alimentate şi de vizita asistentului secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, la Kiev – scrie „Kiev Post”. Ziarul menţionează că SUA vor livra Ucrainei un ajutor în valoare de 46 de milioane de dolari constând în echipamente militare neletale şi asistenţă pentru apărare şi securitate. „Victoria Nuland trebuie să justifice implicarea SUA în Ucraina” – este de părere „Russia Today”, care notează: „în timp ce Administraia Obama insistă că sprijinirea Ucrainei şi a alegerilor prezidenţiale din Ucraina este vitală pentru interesele naţionale, unii membri din elita politică americană îşi pun întrebări cu privire la costurile unei astfel de implicări”.
În Orientul Mijlociu, se înregistrează noi atacuri împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (ISIL). „Atacurile aeriene americane au împins înapoi islamiştii ISIL din oraşul sirian Kobani” – scrie „Financial Times” şi adaugă că în interiorul oraşului au rămas totuşi blocaţi sute de civili. Experţi militari, citaţi de ziarul libanez de limbă engleză „Daily Star” afirmă că este puţin probabil ca avansarea grupării jihadiste să fie oprită numai cu atacuri aeriene. „Diplomaţia oficială se intensifică, Ankara solicită crearea unei zone-tampon între Siria şi Turcia, dar Pentagonul consideră că mai importantă este anihilarea capabilităţilor şi a infrastructurii grupării islamiste”, mai scrie publicaţia.
În acest an, Premiul Nobel pentru Chimie a fost obţinut de trei savanţi, scriu ziarele internaţionale. Prestigiosul Premiu a fost acordat „pentru dezvoltarea microscopiei optice cu ajutorul fluorescenţei”, metodă care conferă o rezoluţie cu mult mai mare microscoapelor şi permite observarea proceselor moleculare în timp real – după cum explică „New York Times”. „Trei savanţi chimişti, doi americani şi un german de origine română, au obţinut Premiul Nobel pentru Chimie: Eric Betzig şi William Moerner din SUA, şi Stefan Hell din Germania – informează şi „Washington Post”. „Am fost extrem de surprins, nu mi-a venit pur şi simplu să cred! Din fericire, am recunoscut vocea lui Staffan Nordmark, secretarul permanent al academiei şi am realizat că totul este cât se poate de real”, a declarat Stefan Hell, citat de „Washington Post”. „Stefan Hell a dejucat legile opticii” – subliniază într-un articol „Suddeutsche Zeitung” şi continuă: „Fizicianul româno-german, unul din directorii Institutului Max Planck din Göttingen, vorbeşte despre originile sale: ‘Sunt un şvab bănăţean şi provin dintr-un sat mic din România. Am venit în Germania la vârsta de 15 ani. Când am intrat în clasa a noua în Ludwigshafen, în privinţa fizicii, biologiei şi chimiei eram cu un an înaintea colegilor mei.”
Magda Baciu
