Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va vizita la 16 octombrie Belgradul, a treia vizită în ultimii 13 ani, dar de această dată, în vizorul atent al observatorilor interni şi străini. Ştirea privind participarea lui Putin la ceremoniile de aniversare a 70 de ani de la eliberarea Belgradului de sub ocupaţia fascistă a devenit oficială acum o săptămână şi de atunci se tot discută dacă, pe termen lung, vizita va fi benefică sau în detrimentul Serbiei.
Serbia este singurul stat candidat la UE care nu a introdus sancţiuni împotriva Rusiei, după criza din Ucraina, iar Occidentul aşteaptă ca Belgradul să decidă de partea cui este în criza ucraineană, respectiv să renunţe la echilibristica între UE şi Rusia.
De la Bruxelles, Berlin şi Washington, aflate în război rece cu Moscova, se transmite oficial că vizita lui Putin la Belgrad nu ridică niciun fel de probleme. Însă, informal se avertizează că UE urmăreşte cu îngrijorare creşterea influenţei Rusiei nu numai în Serbia, dar şi în celelalte state din Balcanii de Vest.
Premierul Serbiei, Aleksandar Vucic, transmite că Serbia este mândră de lupta antifascistă şi de vizita lui Putin la Belgrad, iar preşedintelui Rusiei îi va spune deschis că Serbia se află pe drumul european. „Aceasta este Serbia, nu ne este rusine, avem o politică externă clară” – spune Vucic şi adaugă că are aceeaşi poziţie mereu şi oriunde, la Bruxelles, Moscova şi Washington.
Ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Cepurin, consideră că vizita lui Putin la Belgrad „nu va dăuna nimănui”. „Vizita va fi scurtă, dar de mare intensitate. Va avea conotaţii emotive, dar şi caracter economic. Nu va dăuna nimănui”.
Însă, de la Bruxelles, viitorul comisar european pentru politici de vecinătate, Johannes Hahn, transmite că Serbia, dacă doreşte să devină membră UE, trebuie să-şi revizuiască decizia de a nu introduce sancţiuni împotriva Rusiei. De altfel, în raportul anual al Comisiei Europene se spune că Serbia trebuie să-şi armonizeze treptat politica externă şi de securitate cu politicile UE. În raport se observă că Serbia sprijină declarativ suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, deşi s-a abţinut la votul din Adunarea Generală ONU şi se constată că Serbia nu s-a alăturat sancţiunilor împotriva Rusiei, deşi a dat garanţii că nu va profita de embargoul rus la produsele din UE şi nu-şi va majora volumul exporturilor spre Rusia.
Potrivit unui diplomat UE, Occidentul urmăreşte cu îngrijorare expansiunea Rusiei spre Balcanii de Vest, percepută ca o ameninţare la stabilitatea şi integrarea europeană a regiunii. „Ajutorul Rusiei are mereu un preţ” – a spus diplomatul şi a făcut referire la situaţia Belarus şi Kazahstan, membre împreună cu Rusia în Uniunea Economică Eurasiatică. „Păziti-vă de Rusia şi când aduce daruri”.
Şi în Serbia tema vizitei lui Putin la Belgrad a provocat dezbateri. O parte din opoziţie consideră că momentul vizitei nu este bine ales, iar în presă au apărut numeroase declaraţii „anonime” privind temerile că vizita lui Putin va periclita poziţia Serbiei în Occident. Totuşi, potrivit rezultatelor unui recent sondaj de opinie două treimi din cetăţenii Serbiei sunt de acord cu vizita preşedintelui Rusiei la Belgrad.
Cu toate toate aceste „dileme” este clar că în timpul vizitei vor fi discutate teme politice, dar în special economice. Teme privind energia şi modernizarea căilor ferate sârbeşti vor fi prioritare, dar şi atragerea de investitori şi investiţii în domeniul prelucrării fructelor, legumelor şi cărnii. Presa belgrădeană vorbeşte că partea sârbă doreşte să negocieze o listă de produse (autoturisme Fiat produse în Serbia, ţigări şi brânzeturi) pe care Serbia ar dori să le exporte în Rusia fără taxe vamale.
Nu în ultimul rând se va discuta despre proiectul gazoductului South Stream, a cărui realizare, potrivit premierului Serbiei, depinde de armonizarea poziţiilor Rusiei şi UE. „Trebuie să vedem unde s-a ajuns cu afacerea South Stream. Ce vom face dacă ne vor închide robinetul, de unde se va aproviziona Serbia?” (Sursa: Blic, Serbia)
Traducerea: Rodica Mihaj
