Ce sancţiuni sunt necesare pentru imprevizibilul Putin? Fundaţia Friedrich Ebert a publicat un studiu intitulat „Să ne gândim la ziua de poimâne” consacrat Rusiei contemporane. Experţii Fundaţiei Friedrich Ebert din Germania au încercat să răspundă la următoarea întrebare „Ce încearcă să obţină Putin şi cum trebuie să reacţioneze Germania?”
Kremlinul ar trebui să trateze „cu multă seriozitate” acest studiu, întrucât Fundaţia Friedrich Ebert reprezintă punctul de vedere al Partidului Social Democrat din Germania (SPD), şi care pregăteşte analize şi studii politice pentru conducerea SPD, care astăzi este partenerul cancelarului german Angela Merkel în Guvernul Federal de la Berlin.
Cetăţenii germani sunt de părere că anexarea peninsulei Crimeea şi destabilizarea situaţiei din sud-estul Ucrainei pun Uniunea Europeană şi Germania în faţa unei mari dileme. Pe de o parte, există un interes pentru relaţii de încredere şi un parteneriat cu Moscova, iar, pe de altă parte, ruşii au pus sub semnul întrebării bazele politice şi normele unor foste relaţii favorabile, ceea ce de fapt reprezintă fundamentul demonstraţiei şi premisele tuturor următoarelor concluzii. Este evident faptul că cei din cadrul Fundaţiei Friedrich Ebert văd cu totul altfel lucrurile, spre deosebire de cei de la Kremlin, dar şi modul de derulare al evenimentelor ce au avut şi care continuă să mai aibă loc. Toate acestea, practic, au dus la formarea concluziilor experţilor Fundaţiei Friedrich Ebert. Experţii propun în acest studiu spre atenţia politicienilor trei scenarii de dezvoltare a relaţiilor dintre Europa şi Rusia. Un rol deosebit îl are şi Germania, întrucât este recunoscut faptul că anume Germania gestionează şi se află în centrul relaţiilor dintre UE şi Rusia.
Primul scenariu presupune că acţiunile Rusiei în Ucraina reprezintă un caz izolat, la baza căruia stau în primul rând cauze politice interne, susţin experţii germani. Absolut totul constă în dezvoltarea economică a ţării, care în mod evident a stagnat. Tocmai de aceea sunt puse sub semnul întrebării stabilitatea internă, dar şi crearea Uniunii Economice Eurasiatice. Cu cât mai lent funcţionează „motorul economic”, cu atât mai activ şi mai fiabil devine raportul de forţe de la centru spre periferii în Rusia. Ca urmare, din punctul de vedere al experţilor germani, Kremlinul recurge la practicile vechi încetăţenite în istoria rusă, cum ar fi intensificarea represiunilor interne, raportată la reuşitele în domeniul politicii externe şi retorica naţionalistă. Nu încape îndoială că, din acest punct de vedere, anexarea peninsulei Crimeea şi situaţia din sud-estul Ucrainei pot fi calificate drept un succes al politicii externe a puterii de la Moscova.
Cel de-al doilea scenariu presupune că în momentul de faţă obiectivul Kremlinului constă în schimbarea raportului de forţe în Europa şi Asia. Este vorba în primul rând de extinderea sferei de influenţă a Rusiei asupra statelor vecine, ceea ce va permite confirmarea unui statut de putere mondială geostrategică în primul rând în ‘ochii’ Chinei şi SUA. Instrumentul de realizare a acestui plan este crearea Uniunii Economice Eurasiatice. Experţii germani consideră că baza primară a unui astfel de comportament al Rusiei exista în politica hegemonică a Rusiei Ţariste, având ca centru de referinţă estul Asiei.
Cel de-al treilea scenariul al comportamentului Rusiei în cazul crizei ucrainene denotă, din punctul de vedere al experţilor germani, în primul rând, deficienţele privind legitimitatea actualului regim din Rusia şi fragilitatea economică a Rusiei, ceea ce îi împiedică pe cetăţenii germani să înţeleagă care este de fapt obiectivul strategic al Rusiei. Experţii presupun că în acest caz un rol semnificativ îl are modul subiectiv de percepere umilitoare a turnurii istorice, dezmembrarea fostei Uniunii Sovietice, care a lipsit Rusia de statutul de mare putere mondială. În cazul celui de-al treilea scenariu, comportamentul Rusiei nu prevede o strategie concretă şi bine fundamentată. Şi în acest caz, experţii germani tratează abordarea Rusiei în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului din Ucraina cel mai probabil ca pe o metodă de a atrage atenţia populaţiei de la problemele interne şi ca pe un mijloc de consolidare a regimului lui Putin în lupta sa cu opoziţia. În acest caz, comportamentul Kremlinului depinde de o situaţie concretă, ceea ce face ca Moscova atât în particular, cât şi în general să fie imprevizibilă.
Care sunt concluziile atât pentru Germania, cât şi pentru Europa propuse de experţii germani, reieşind din cele trei scenarii? Este regretabil, dar soluţiile propuse reies din politica anterioară cunoscută deja, elaborată şi demarată de Partidul Social Democrat din Germania (SPD) sub lozinca „Schimbare prin apropiere”. Experţii germani propun să nu ne îngrijoreze răcirea relaţiilor cu Rusia şi să nu ne gândim că aceasta ar duce la destabilizarea structurii europene de securitate şi că va face de neevitat revenirea la epoca conflictului dintre Est şi Vest. În acest context, experţii germani propun conducerii Germaniei să mizeze în special pe structurile NATO şi UE, întrucât sfera „libertăţii, securităţii şi dreptului” există şi funcţionează doar în limita acestor graniţe. Aceste concluzii sunt departe de modul în care percep lucrurile cei de la Moscova referitor la situaţia din Europa şi din Ucraina, în mod special. Toate acestea lasă puţine speranţe conducerii de la Kremlin în ceea ce priveşte anularea sancţiunilor aplicate împotriva Rusiei. De aceea pot fi abordate în mod sceptic şi perspectivele reglementării paşnice ale conflictului din sud-estul Ucrainei, asta în cazul în care comunitatea internaţională nu va depune eforturi maxime, având în vedere poziţia destul de diferită a autorităţilor de la Kiev şi a autoproclamatelor republici, dar şi soluţionarea tensiunilor de pe întreg continentul european. Miza pusă doar pe propria interpretare a evenimentelor denotă faptul că părţile nu aud sau nu doresc să audă adevărul. Orientarea la o Rusie de după Putin pe care o sugerează în studiul lor experţii germani este deocamdată una extrem de speculativă. În acest sens, o reorientare a Rusiei către Vest, indiferent de cum ar fi interpretat acest punct de vedere în Europa, este astăzi singura soluţie raţională din punct de vedere al supravieţuirii într-un regim ce presupune sancţiuni. Aceasta ar trebui să fie recunoscut atât de cei de la Berlin, cât şi de cei de la Bruxelles, dar şi de unii politicieni şi oameni de afaceri ruşi, care încă speră într-un viitor al Rusiei într-un context european.
(Sursa : Nezavisimaia Gazeta. Autor: Oleg Nikiforov)
Traducerea şi adaptarea: Violeta Drăguţă
