Investiţiile străine directe din România au totalizat 1,4 miliarde de euro în primele opt luni ale acestui an, în creştere cu 27% faţă de perioada similară a anului trecut, informează Banca Naţională a României.
„Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România (date estimate) au totalizat 1,424 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 1,646 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare negativă de 222 de milioane de euro (net)”, se precizează în comunicatul BNR.
Faţă de luna anterioară, în august 2014 investiţiile străine directe au crescut cu 115 milioane de euro.
Contul curent al balanţei de plăţi a României a înregistrat un deficit de 945 de milioane de euro în perioada ianuarie – august 2014, comparativ cu 489 de milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului 2013, anunţă BNR.
Evoluţia din perioada menţionată a avut loc „pe fondul majorării deficitelor înregistrate de balanţa veniturilor primare, cu 1,037 miliarde de euro, şi al reducerii excedentului veniturilor secundare, cu 294 de milioane de euro”, precizează comunicatul oficial.
În aceeaşi perioadă, datoria externă pe termen lung a scăzut cu 1,8% faţă de 31 decembrie 2013, până la 77,44 miliarde de euro şi reprezintă 80% din totalul datoriei externe. În schimb, datoria externă pe termen scurt a înregistrat, la 31 august 2014, un nivel mai ridicat faţă de finalul anului trecut, cu 0,5%, respectiv 19,3 miliarde de euro, adică 20% din total datorie externă.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 37% în perioada ianuarie – august 2014, comparativ cu 42,9% în anul 2013. Gradul de acoperire a fost 6,9 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31 august 2014, comparativ cu 7,3 luni de importuri la 31 decembrie 2013.
România este încă o economie foarte reglementată şi, chiar dacă reglementarea în sine nu este rea, economiile mai reglementate au tendinţa de a creşte mai încet, a declarat John Davies, director al Diviziei de concurenţă a OCDE, cu prilejul lansării unui proiect în parteneriat cu autorităţile române.
Guvernul României, Consiliul Concurenţei şi OCDE au lansat proiectul „Analiza impactului reglementărilor în vigoare asupra mediului concurenţial în sectoare cheie ale economie româneşti”. Experţii OCDE vor formula un set de recomandări pentru eliminarea unor efecte negative ale legislaţiei asupra mediului concurenţial. Cele trei sectoare vizate de proiectul OCDE în România, aprobate de Guvern la sugestia instituţiilor financiare internaţionale, sunt construcţia de drumuri, transportul de marfă şi procesarea alimentelor.
Davies a afirmat că nu este sarcina experţilor OCDE să spună Guvernului României care este obiectivul său, dar vor recomanda alternative la reglementările care afectează piaţa. OCDE a efectuat o astfel de analiză şi în Grecia, unde au fost analizate sectoare economice care reprezentau 21% din PIB-ul Greciei în 2013.
Recomandările OCDE vor fi transpuse în lege până la începutul anului 2016, iar în funcţie de mersul proiectului ar putea exista şi o continuare.
Miniştrii economiei din zona euro vor discuta în timpul reuniunii lor lunare, care se desfăşoară în Luxembourg, despre modalitatea de a impulsiona investiţiile publice şi private care au scăzut în medie cu 20%, faţă de nivelurile anterioare crizei, pentru a reactiva creşterea economică şi de a evita ca economia să cadă într-o a treia recesiune.
Eurogrup-ul va analiza situaţia economică şi va începe să dezbată proiectele bugetare ale statelor membre. Toate ţările sunt obligate să le trimită la Bruxelles înainte de 15 octombrie, iar Comisia Europeană va face publică opinia sa despre fiecare dintre ele. Executivul comunitar intenţionează să respingă bugetul Franţei pentru 2015, deoarece consideră că încalcă angajamentele stabilite între Paris şi UE privind reducerea deficitului. Dacă se va confirma, ar fi pentru prima oară când Comisia cere schimbări în bugetul unui stat membru, deşi, conform regulilor în vigoare, Guvernul în chestiune nu este obligat să se conformeze.
Eurogrup-ul are în atenţie şi planurile de salvare a Ciprului şi Greciei. În cazul Ciprului, UE a blocat plata unei tranşe din ajutor, deoarece a considerat că legea executărilor ipotecare aprobată de Parlament nu se ajustează pe exigenţele troicăi. În ceea ce priveşte Grecia, troica intenţionează să se întoarcă în noiembrie, pentru a analiza dacă va fi necesară o a treia salvare şi măsuri pentru relaxarea datoriilor.
Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a plasat calificativul Franţei sub supraveghere cu perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că ratingul AA plus atribuit în prezent ar putea fi coborât. Decizia celor de la Fitch vine la câteva zile după ce o altă mare agenţie de evaluare financiară, Standard & Poor’s, a confirmat ratingul AA atribuit Franţei dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă.
Agenţia precizează că şi-a redus prognozele de creştere privind Produsul Intern Brut al Franţei la doar 0,4% în 2014 şi la 0,8% în 2015, faţă de o creştere de 0,7% respectiv 1,2% cât estima anterior. De asemenea, Fitch se aşteaptă ca Franţa să înregistreze un deficit bugetar peste aşteptări pe termen mediu, 3,3% din PIB în 2017, adică un derapaj de aproximativ 1,5 puncte procentuale comparativ cu precedentele sale estimări.
Piaţa forţei de muncă din Marea Britanie a continuat să se îmbunătăţească în timpul verii, depăşind estimările economiştilor. Rata şomajului a scăzut la 6% în perioada iunie-august 2014, de la 6,2% în precedentele trei luni. În cifre absolute numărul şomerilor din Regatul Unit a scăzut cu 154.000, la 1,97 milioane, fiind pentru prima dată din 2008 când numărul şomerilor a scăzut sub două milioane. De asemenea, numărul persoanelor care au solicitat indemnizaţie de şomaj s-a redus în septembrie cu 18.600, la 966.500. Este pentru prima dată din septembrie 2008 când numărul persoanelor care au solicitat indemnizaţie de şomaj a ajuns sub un milion.
Oficiul Naţional de Statistică din Marea Britanie a raportat că numărul angajaţilor a crescut cu 46.000, în perioada iunie-august 2014, ajungând la nivelul record de 30,8 milioane. Astfel, rata angajării este acum de 73%, aproape de cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, 73,2%.
Banca Angliei estimează o creştere de 2,5% a salariilor anul acesta, de la 1,25% în 2013, dar sub nivelul de dinaintea crizei, de 4,5%.
PIB-ul Marii Britanii a crescut cu 0,8% în trimestrul doi din 2014, comparativ cu precedentele trei luni, iar datele Oficiului Naţional de Statistică (ONS) arată că economia este acum cu 0,2% înaintea nivelului ridicat înregistrat înaintea crizei, în primele trei luni din 2008.
Grupul Dacia Renault a vândut, din 2004 până în prezent, trei milioane de autovehicule, cel cu numărul 3.000.000 fiind un Sandero Stepway, achiziţionat de un client din Spania. 2014 se anunţă un an excelent pentru Dacia, în contextul în care vânzările mărcii progresează cu 24,4% pe primul semestru.
De altfel, Dacia – marca ce oferă cea mai tânără gamă de modele din piaţa auto mondială – înregistrează o creştere a rezultatelor în toate ţările din Europa. În această zonă geografică, creşterea vânzărilor este de 36,2% pe primul semestru al anului în curs. În bazinul mediteranean, Dacia a reuşit să crească în cotă de piaţă în toate ţările din regiune, în pofida unor contexte economice mai puţin favorabile.
Dacia va începe să fie comercializată şi în Israel înainte de sfârşitul anului, aceasta după ce în 2013 s-a lansat cu succes în alte 6 ţări: Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Norvegia, Cipru şi Malta.
Grupul german Volkswagen (VW) a devansat compania americană General Motors (GM) în primele nouă luni ale anului, devenind al doilea mare producător auto mondial după firma niponă Toyota Motor Corp.
Volkswagen a vândut 7,4 milioane autoturisme, utilitare şi camioane în perioada ianuarie-septembrie 2014, în timp ce GM a anunţat că livrările sale globale au ajuns la 7,37 milioane unităţi. Vânzările VW înregistrează un ritm mai rapid de creştere decât cel al GM, afectată de rechemările la service, care vor costa compania americană 1,2 miliarde de dolari.
Toyota s-a menţinut în fruntea topului producătorilor auto mondiali cu aproape 5,1 milioane de unităţi vândute şi se aşteaptă ca în acest an livrările să ajungă la 10,1 milioane.
Deutsche Telekom a fost amendată de autorităţile de reglementare antitrust ale Uniunii Europene cu 31,1 milioane de euro şi trebuie să împartă o amendă de 38,8 milioane de euro cu subsidiara sa Slovak Telekom AS, pentru că s-au împotrivit concurenţei pe Internet. Valoarea totală a amenzilor anunţate de UE pentru Deutsche Telekom şi Slovak Telekom se ridică la 69,9 milioane de euro .
Deutsche Telekom deţine 51% din Slovak Telekom, restul fiind deţinut de Guvernul slovac. Slovak Telekom a desfăşurat ‘o strategie abuzivă’ care a blocat accesul rivalelor la reţeaua de Internet şi a impus preţuri incorecte prin care rivalele nu putea înregistra profit, se arată în declaraţia Comisiei Europene.
În 2011, UE a amendat şi divizia din Polonia a France Telecom SA cu 127,6 milioane de euro, iar în 2007 grupul spaniol Telefonica SA, pentru că au vândut în pierdere servicii de acces la Internet, provocând pagube rivalelor.
