Presa internaţională urmăreşte cu aceeaşi fascinaţie dinamica tectonicii geo-politice. Mişcările sunt mai subtile în registrul economic sau simbolic şi mai evidente în planul luptei deschise, precum cuceririle auto-proclamatului Stat Islamic în Orientul Mijlociu. Diario de Noticias analizează aceeaşi veche preocupare pentru bătrânul continent, unitatea, şi atrage atenţia asupra chestiunii europene a micilor patrii, acutizată de referendumul pentru independenţa Scoţiei. „Trebuie să ne temem de contaminarea acestui fenomen pentru securitatea comunităţii europene, nu doar cea militară, afectată de criza economică şi financiară”, avertizează cotidianul portughez.
„Berlinul pune condiţii Parisului în schimbul susţinerii sale în problema deficitului”, tirează Le Figaro, ABC îl citează pe preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care se pronunţă pentru unitate şi integrare atât în cazul statelor, cât şi al UE; iar Sega din Bulgaria este de părere că „Europa va continua să se bazeze pe gazul rusesc care, până în anul 2030, va ocupa o pondere însemnată în structura echilibrului energetic european”. Blic din Serbia scrie despre „succesul aşteptatei vizite a preşedintelui Putin la Belgrad” şi îl citează pe ambasadorul rus, Cepurin: „Serbia şi Rusia sunt ţări prietene şi două popoare apropiate”, iar EU-Observer constată că „Serbia refuză să se alăture sancţiunilor UE în ajunul paradei pentru Putin”. Între timp, Courrier International numără „un nou venit în Schengen-ul oriental, Erevan”. „Uniunea Economică Eurasiatică s-a dotat cu un nou membru, Armenia, pe lângă Rusia, Belarus şi Kazahstan. Împărţind frontiera cu două state duşmane, Turcia şi Azerbaidjan, Armenia este vizată direct de evoluţiile în chestiunea kurdă şi, din acest motiv, ea se află în prima linie a unui conflict mondial”, precizează jurnalul francez. De acest conflict se ocupă Le Figaro, care observă o „atidudine ambiguă a Turciei faţă de Statul Islamic” pe care o explică printr-o „anumită convergenţă de interese cu islamiştii. Turcia şi islamiştii au doi inamici comuni: regimul lui Bashar al-Assad şi autonomiştii kurzi”, subliniază Le Figaro şi conchide: „Fermitatea de care a dat dovadă în legătură cu folosirea bazelor sale aeriene arată că Ankara nu a renunţat la ambiţiile sale regionale şi pare decisă să-şi negocieze participarea la coaliţia împotriva ISIS”. În privinţa acestei ameninţări „Rusia este îngrijorată, dar nu se implică”, opinează publicaţia turcă Milliyet, iar Russia Today remarcă: „Divizate din cauza Ucrainei, SUA şi Rusia se unesc în lupta împotriva ISIS”. Riscuri în creştere din cauza Ebola.
Preşedintele Barack Obama şi-a anulat o vizită pentru a convoca o întâlnire la nivel înalt cu privire la epidemia de Ebola, anunţă Haaretz şi apreciază că „gestul sugerează un nivel ridicat de îngrijorare”. The Guardian scrie despre conferinţa pe aceeaşi temă între liderul american şi cei europeni, iar Le Monde mai trage un semnal de alarmă: „Să oprim ameninţarea de holeră care se profilează în urma Ebola!”. În final un articol din Nezavisimaia Gazeta, care leagă reacţia autorităţilor române în cazul acuzaţiilor aduse rafinăriei Lukoil de amplasarea bazelor militare americane la Deveselu şi pune accentul pe „teama autorităţilor ruse de fortificarea poziţiilor NATO în estul Europei”. „Acum ne confruntăm cu problema extinderii influenţei Americii. Statele Unite încearcă să umple fiecare colţ din lume cu bazele lor militare, se apropie de Rusia”, adaugă gazeta rusă şi continuă: „Un răspuns adecvat ar fi ca Federaţia Rusă să fie capabilă să-şi amplaseze o bază militară aproape de frontierele din sud ale SUA. Cel mai amuzant ar fi că SUA ar considera o asemenea măsură nu doar total inadecvată, ci complet inacceptabilă”, încheie Nezavisimaia Gazeta.
(Iulia Lăpădat)
