Comisia Europeană a trimis solicitări formale Lituaniei, Portugaliei, României şi Sloveniei privind notificarea transpunerii depline a Directivei privind administratorii de fonduri de investiţii alternative. Această directivă prevede norme de reglementare şi de supraveghere cuprinzătoare şi eficace pentru administratorii de scheme de investiţii alternative adresate investitorilor profesionişti. Obiectivul standardelor europene armonizate pentru administratorii de fonduri de investiţii alternative (AFIA) este sporirea transparenţei activităţilor AFIA şi a fondurilor pe care le gestionează aceştia, în beneficiul investitorilor şi al autorităţilor publice.
*
Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Ungariei în legătură cu drepturile investitorilor străini de a folosi terenurile sale agricole. CE a solicitat oficial Ungariei să răspundă la criticile legate de prevederi ale legislaţiei cu privire la terenuri ce sistează unele drepturi contractuale ale investitorilor de a folosi terenurile agricole. În opinia Comisiei, Ungaria a restrâns drepturile investitorilor străini într-un mod susceptibil să încalce legislaţia UE privind libera circulaţie a capitalurilor şi libertatea de stabilire. Comisia notează că orice restricţie vizând aceste libertăţi fundamentale ale Tratatului UE trebuie justificată într-un mod adecvat şi să respecte principiul proporţionalităţii.
Prima prevedere contestată apare într-o lege ungară din decembrie 2013 care a dus la sistarea din mai 2014 a unor contracte de uzufruct.Comisia subliniază că uzufructuarilor le-au fost acordate doar patru luni şi jumătate de tranziţie, spre deosebire de perioada de tranziţie anunţată anterior de 20 de ani. Comisia contestă în egală măsură o altă prevedere a aceleiaşi legi, ce permite rezilierea unilaterală şi cu un preaviz foarte scurt a unor contracte de arendă încheiate cu peste 20 de ani în urmă, ceea ce ridică preocupări similare celor formulate în cazul contractelor de uzufruct.
Ungaria are două luni pentru a răspunde la problemele cuprinse într-o scrisoare de notificare, prima etapă a procedurii de infringement.
*
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că a ajuns la un acord cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, privind termenii livrărilor de gaze naturale ruseşti, cel puţin pe perioada iernii. Liderul de la Kremlin a remarcat însă că Ucraina este în criză de bani şi şi-a exprimat speranţa că partenerii occidentali vor sprijini Kievul pentru a rezolva problema datoriei sale faţă de Rusia. Potrivit lui Putin, Kievul datorează Rusiei cel puţin 5,5 miliarde de cel dolari, însă Moscova este dispusă să calculeze retroactiv preţul gazelor, ţinând cont de reducerea de 100 de dolari, astfel încât părţii ucrainene să-i rămână o datorie de numai 4,5 miliarde de dolari.
*
Din cauza crizei ucrainiene, de la începutul anului rata inflaţiei a atins în Rusia 8% iar rubla a pierdut 18% din valoare. Creşterea economică se aşteaptă să fie de 0,5 puncte la finele anului, iar în 2015 nu se aşteaptă o creştere economică mai mare de 1%.
*
Atitudinea prudentă adoptată de băncile străine după sancţiunile occidentale impuse Rusiei a condus la o uşoară întârziere în aranjarea finanţării pentru conducta South Stream, a informat grupul rus Gazprom. Gazprom susţine că nu există modificări în ceea ce priveşte calendarul proiectului South Stream.
Conform planurilor iniţiale, Gazprom intenţiona să finalizeze până în luna decembrie a acestui an finanţarea pentru primele două linii ale gazoductului South Stream, proiect ale cărui costuri totale sunt estimate la aproximativ 40 de miliarde de dolari. Însă după ce Occidentul a introdus mai multe valuri de sancţiuni pentru implicarea Moscovei în criza din Ucraina, multe bănci occidentale şi-au revizuit planurile privind finanţarea acestui gazoduct care ar urma să traverseze Marea Neagră.
În pofida obiecţiilor ridicate de Uniunea Europeană faţă de proiectul South Stream, care în opinia Executivului comunitar nu respectă decizia sa care interzice furnizorilor de gaze naturale să controleze şi accesul la conductele care transportă gazele naturale, oficialii Gazprom susţin că nu există modificări în calendarul proiectului.
South Stream va pleca din Rusia spre Bulgaria, pe sub Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Secţiunea submarină dintre Rusia şi Bulgaria va avea 900 km lungime. Construcţia gazoductului a început în decembrie 2012, primele livrări spre Europa fiind programate pentru decembrie 2015. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni /Italia/ cu 20% şi Wintershall Holding /Germania/ şi EDF /Franţa/ cu câte 15%. Gazprom a înfiinţat deja companii mixte cu societăţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ungaria şi Serbia.
*
Serbia şi Rusia discută despre introducerea unei cote de export pentru automobilele Fiat, fabricate în Serbia. Fabrica Fiat din Kragujevac, o societate mixtă de un miliard de euro deţinută în proporţie de 67% de producătorul auto italian Fiat şi 33% de statul sârb, a început fabricarea modelelor Fiat 500L în iulie 2012. Principalele sale pieţe de export sunt UE şi SUA.
Exporturile spre Rusia se realizează cu dificultate, din cauza taxelor vamale ridicate, în condiţiile în care acordul de liber schimb dintre Serbia şi Rusia exclude automobilele.
*
Afacerile Raiffeisen Bank International (RBI) se derulează bine, cu excepţia Ucrainei şi Ungariei, grupul bancar austriac aşteaptând să revină pe profit în 2015, după pierderile din acest an. Luna trecută, RBI, al doilea mare grup bancar din Europa emergentă, a estimat că în acest an ar putea înregistra pierderi de până la 500 de milioane de euro din cauza problemelor din Ucraina şi Ungaria.
Având însă în vedere că anterior RBI a avut rezultate bune în Ucraina, aproximativ 100 de milioane de euro anul trecut, se speră că situaţia se va îndrepta în viitor. Rusia rămâne în continuare o piaţă cheie pentru RBI, iar sancţiunile occidentale au avut până acum un impact de câteva milioane de euro asupra RBI.
În pofida problemelor din Ungaria şi Ucraina, RBI se va concentra în continuare pe Europa de Est.
*
Grupurile de telecomunicaţii Deutsche Telekom şi Orange, care deţin împreună operatorul britanic de telefonie mobilă EE, au reluat discuţiile privind vânzarea acestei societăţi mixte, o tranzacţie evaluată la 19 miliarde de dolari.
Deutsche Telekom şi Orange, cele mai mari companii de telecomunicaţii din Europa, nu au un termen limită pentru finalizarea tranzacţiei şi niciunul dintre operatori nu este interesat să cumpere participaţia celuilalt.
EE, operatorul de telefonie mobilă cu cel mai mare număr de clienţi din Marea Britanie, ar putea fi evaluat la aproximativ 15 miliarde de euro. Dar cota sa de piaţă este erodată de Telefonica şi Vodafone , astfel încât banii obţinuţi de Deutsche Telekom şi Orange din vânzarea EE ar putea fi utilizaţi la modernizarea reţelelor sau la alte tranzacţii.
Acţiunile Orange au scăzut cu 1,7%, la 10,55 euro, la bursa de la Paris, în timp ce titlurile Deutsche Telekom au înregistrat un declin de 1,1%, la 10,37 euro, la bursa de la Frankfurt.
*
Un portughez din cinci (18,7%) se afla în pericol de sărăcie anul trecut, cea mai ridicată cifră din anul 2009 încoace. Pericolul de sărăcie este mai mare în rândul copiilor, un segment de vârstă în care 29,3% cunoşteau privaţiuni materiale anul trecut.
Biroul de statistică afirmă că „pericolul de sărăcie pentru copii scădea odată cu creşterea nivelului de şcolarizare al părinţilor, 37,5% fiind dintre cei ai căror părinţi nu frecventaseră cel puţin învăţământul secundar, 14,1% dintre cei ai căror părinţi au frecventat învăţământul secundar sau post-secundar (nu superior) şi 4,1% dintre cei ai căror părinţi aveau studii superioare”.
În 2011 Portugalia era cea de-a noua ţară din Uniunea Europeană cu o rată de risc de sărăcie mai ridicată iar anul trecut din 360.000 de persoane care primeau Venitul Social de Inserţie, jumătate erau sub 25 de ani.
*
Comisia pentru buget a parlamentului german a aprobat alocarea a încă 85 de milioane de euro în lupta împotriva epidemiei de Ebola din ţările africane. Grupul parlamentar, CDU/CSU, a subliniat necesitatea de a se garanta efectivitatea ajutorului în contextul epidemiei, al cărei bilanţ este de aproape 4.500 de victime şi 9.000 de persoane infectate. Acelaşi grup a amintit într-un comunicat ‘dramatica’ situaţie din Sierra Leone, Liberia şi Guineea Conakry, precum şi riscul de a se pierde controlul.
Cele 85 de milioane adiţionale au ca destinaţie proiecte privind controlul asupra Ebola şi iniţiative vizând evitarea pierderilor economice şi social-politice cauzate de aceasta în cele mai afectate ţări.
*
Lumea ar putea să nu mai fie capabilă să-şi hrănească populaţia în anul 2050 dacă nu creşte productivitatea agricolă, arată un raport publicat de Global Harvest Initiative. Potrivit acestui raport, cu o populaţie a lumii de cel puţin nouă miliarde de persoane în 2050, cererea pentru alimente va depăşi producţia dacă ritmul actual de producţie rămâne acelaşi.
*
FC Barcelona şi atacantul clubului de fotbal Lionel Messi nu au nimic de-a face cu evaziunea fiscală de care este suspectat şi investigat tatăl jucătorului argentinian, Jorge. Messi şi tatăl său, care neagă că ar fi greşit, au fost acuzaţi că au fraudat statul spaniol cu peste 4 milioane de euro, pentru că nu au plătit complet ceea ce datorau pentru anii 2007 şi 2009. Veniturile din drepturile de imagine ale lui Messi au fost trimise în conturile unor companii off shore din Uruguay, Belize, Elveţia şi Marea Britanie.
Lionel Messi a fost rezident la Barcelona din 2000 şi a primit cetăţenia spaniolă în 2005. El este unul dintre cei mai bine plătiţi sportivi, cu peste 40 milioane de dolari pe sezon, incluzând salarii şi bonusuri, potrivit revistei Forbes. De asemenea, el are circa 23 de milioane de dolari venituri din partea unor parteneri comerciali, între care Adidas, Samsung, PepsiCo şi Turkish Airlines, figurând pe locul 4 în ultima listă publicată de Forbes cuprinzând sportivii de top din acest punct de vedere.
