Presa internaţională continuă să scrie despre relaţiile tensionate dintre Occident şi Rusia, pe fondul crizei din Ucraina. Ziarele străine sunt totodată preocupate de situaţia din Irak şi Siria, unde kurzii rezistă încă în faţa ofensivei Statului Islamic. Pentru presa britanică însă, revin în prim-plan imigranţii din noile state membre ale Uniunii Europene. „Premierul David Cameron ia măsuri pentru limitarea forţei de muncă imigrante”, titrează The Times. Citat de Telegraph, preşedintele Comisiei Europene atenţionează însă că limitarea ar încălca libertatea de circulaţie, care constituie „un principiu esenţial al blocului”. Şi chiar dacă restricţiile ar putea fi adoptate, remarcă Financial Times, „criticii susţin că aceasta nu ar face decât să-i trimită pe imigranţi spre piaţa neagră”. Acelaşi ziar londonez opinează că „premierul Cameron caută modalităţi de a împiedica ascensiunea Partidului Independenţei din Regatul Unit”, care a obţinut un mandat în Parlament luna aceasta şi „ameninţă să îi priveze pe conservatori de o parte importantă a susţinerii electorale, la scrutinul general de anul viitor”. Tot de la Londra, The Guardian relatează că „Suedia este în căutarea unui submarin rusesc”, vorbind despre indicii privind o „activitate străină subacvatică”. „În scene ce aminteau de războiul rece”, comentează cotidianul britanic, „peste 200 de militari au fost mobilizaţi, cu elicoptere, dragoare antimină şi o corvetă antisubmarin dotată cu camuflaj antiradar”. „Se presupune că un submarin sau un minisubmarin rusesc ar fi fost avariat în timp ce se afla în misiune în apele baltice”, precizează ziarul suedez Svenska Dagbladet. Operaţiunea suedeză a fost lansată vineri, în urma observării vizuale a unui „obiect de fabricaţie umană” în largul mării, după ce cu o zi înainte spioni suedezi interceptaseră o conversaţie radio în rusă, pe o frecvenţă rezervată în mod obişnuit urgenţelor, relatează publicaţia din Stockholm. Der Spiegel revine asupra catastrofei aviatice din vară. Serviciile de informaţii germane afirmă că avionul Boeing 777 aparţinând Liniilor aeriene malaysiene, care s-a prăbuşit în Ucraina, în luna iulie, „a fost doborât de separatiştii proruşi”, scrie ziarul german. Regăsim în presa internaţională şi ecouri la recenta întâlnire dintre preşedintele rus Putin şi şeful statului ucrainean, în prezenţa liderilor europeni. Le Figaro nu vede vreun „progres semnificativ”, în vreme ce Liberation apreciază că Uniunea Europeană continuă să fie vizată de „ameninţarea întreruperii livrării de gaze naturale în cursul iernii”. În editorialul intitulat „Putin nu cedează”, ziarul madrilen El Pais conchide că „acordul de principiu convenit vineri între Rusia şi Ucraina privind aprovizionarea cu gaze şi stabilirea unei regiuni autonome proruse în estul Ucrainei nu sunt decât paleative – de urgenţă, în cazul gazelor – într-o luptă continentală ce a inclus alterarea prin forţă a graniţelor europene recunoscute internaţional”. Căci „Preşedintele rus continuă fără să dea înapoi nici un centimetru, nici în privinţa anexării unilaterale a Crimeii, nici a susţinerii pe care o acordă gherilei secesioniste proruse ce controlează o parte din estul Ucrainei”, punctează cotidianul spaniol. Ziarul moscovit Kommersant notează „lipsa de încredere şi haosul care caracterizează tot mai mult relaţiile internaţionale”, potrivit ministrului rus de externe. În orice caz, „conflictul din Ucraina ar putea trece pe planul al doilea”, estimează ziarul polonez Polityka, făcând trimitere la succesele militare ale Statului Islamic care „fac ca Rusia să devină un aliat dorit al Occidentului în lupta cu califatul”. Confirmă Wall Street Journal, cu informaţia că „Statele Unite intensifică bombardamentele în provincia irakiană Anbar, bastion al militanţilor Statului Islamic din Irak”. Din Washington Post reţinem că în guvernul de la Bagdad a fost numit un ministru care are legături cu gruparea Badr susţinută de Iran, demers care „ar putea dăuna încercărilor de conciliere a şiiţilor şi suniţilor”. Cotidianul turc Zaman relatează că pe frontul din oraşul sirian Kobani, jihadiştii se retrag dar continuă să bombardeze localitatea, iar un alt ziar turc, Sabah, relatează că „Iranul trimite arme în Liban” pe fondul „recentelor evoluţii din zonă”. Iar Corierre della Sera scrie despre beatificarea Papei Paul al VI-lea, la finalul Sinodului de la Roma. Papa Paul al VI-lea „a păstorit Biserica catolică la sfârşitul anilor 1960, într-o perioadă de reformă internă şi într-o epocă de schimbări sociale şi politice”, notează New York Times.
Adriana Buzoianu, RADOR
