Între criza economică şi conflictele deschise, epidemia de febră hemoragică sporeşte tensiunea. „Miniştrii de externe din UE pregătesc un răspuns mai puternic pentru Ebola”, anunţă Diario Economico şi Irish Times agenda reuniunii de la Luxemburg, în timp ce The Guardian observă şi efecte colaterale, acelea că „Ebola a arătat temerile Americii şi vulnerabilitatea preşedintelui Obama”. Totuşi, Il Sole 24Ore aduce o veste încurajatoare în lupta cu virusul ucigaş: „Nigeria a fost eliberată de Ebola”. Fragilitatea Europei, şi nu doar economică, rămâne o temă importantă pentru comentatori. „Berlinul şi Parisul subminează stabilitatea euro”, titrează Der Spiegel, care scrie despre revenirea incertitudinii cu privire la viitorul monedei comune, în timp ce New York Times consemnează „Zona euro ca epicentru al spaimei” şi dă un diagnostic tranşant: „Cele trei mari economii, Germania, Franţa şi Italia, sunt blocate, fiecare în felul ei”. El Mundo scrie despre „Frica de un război rece energetic” şi apreciază că „UE oscilează între soft-power şi creşterea presiunii asupra Rusiei”, iar New York Times remarcă un progres în acordul privind gazele dintre Ucraina şi Rusia. Între timp, „Ucraina are nevoie de reforme pentru a supravieţui”, opinează EU-Observer, însă Washington Post plusează: „Daţi-i Ucrainei armele de care are nevoie pentru auto-apărare”. Avertismentul ministrului rus de externe privind Transnistria în cazul renunţării de către Chişinău la statutul de neutralitate găseşte ecou în Rzeczpospolita, în timp ce Kommersant este de părere că „Prin declaraţia sa, Serghei Lavrov a lăsat să se înţeleagă că Rusia vrea să păstreze Republica Moldova în sfera sa de influenţă. Dar şansele ca Moscova să recunoască independenţa Transnistriei nu sunt prea mari”, conchide cotidianul rus. Ziarul Timpul de la Chişinău redă o altă viziune. „Rusia ocupă o parte a Republicii Moldova, iar Chişinăul mimează preocuparea faţă de această problemă”, notează gazeta şi adaugă: „Rusia este un stat agresor, iar Kremlinul promovează cu obrăznicie ideea restabilirii imperiului”. În Orientul Mijlociu agresivitatea grupării ISIS determină repoziţionări. „Ankara va ajuta combatanţii kurzi din Irak să lupte pentru oraşul Kobani”, anunţă Le Monde, Le Figaro subliniază că „SUA paraşutează pentru prima dată arme pentru kurzii care luptă în Kobani”, iar The Independent consemnează: „Refugiaţii kurzi din Siria au avut parte de o primire glacială la trecerea în Turcia”. „Nu trebuie să ne resemnăm la ideea unui Orient Mijlociu fără creştini, care de 2.000 de ani mărturisesc numele lui Iisus”, îl citează Il Giornale pe Papa Francisc, care denunţă violenţa sistematică cu care sunt persecutaţi creştinii din Irak şi din Siria. Suveranul Pontif a subliniat şi că lumea nu-i mai poate tolera pe fanaticii criminali din ISIS, care îşi denaturează propria religie şi reprezintă o adevărată ameninţare pentru oricine locuieşte în acele regiuni, indiferent de religia practicată”, adaugă ziarul italian. În ceea ce priveşte perspectiva Bisericii Catolice asupra căsătoriei şi familiei, The Guardian constată că sinodul extraordinar s-a dovedit a fi un barometru şi punctează: „Catolicii progresişti încă au încredere în viziunea Papei Francisc”. Acelaşi cotidian scrie şi despre un progres real, în domeniul ştiinţific. „S-a descoperit „Sfântul Graal” al fizicii laserului”, o rază tractoare reversibilă, care poate atrage obiecte cu ajutorul unui fascicul laser superficial. „Această rază nu are forţa celor imaginate de literatura SF, dar a reuşit să deplaseze particule extrem de mici şi ar putea fi folosită la controlul poluării atmosferice sau la recuperarea unor particule minuscule, sensibile sau periculoase”, mai arată The Guardian.
Iulia Lăpădat – RADOR
