România poate deveni unul dintre principalii parteneri de schimburi comerciale ai Republicii Moldova, prin prisma potenţialului ridicat şi variat de producţie, s-a subliniat cu ocazia ‘Forumului Agricol Transfrontalier România – Republica Moldova, desfăşurat la Cahul.
În acest sens, se poate dezvolta cooperarea pe planul asistenţei în implementarea legislaţiei europene care vizează aspectele administrative, legislative, economice, ale politicii de calitate şi de comercializare, ale standardelor de creştere a animalelor, ale condiţiilor specifice sanitar-veterinare şi de mediu, ale cercetării şi inovării în agricultură.
Una dintre componentele extrem de importante ale Politicii Agricole Comune este cea de susţinere a producătorilor din sectorul agroalimentar în vederea intensificării schimburilor comerciale, inclusiv prin deschiderea de noi pieţe.
Cu ocazia acestui eveniment a fost inaugurată Expoziţia Agricolă România-Republica Moldova, în cadrul căreia peste 50 de agenţi economici şi meşteri populari din cele două ţări au expus produse agroalimentare, maşini şi echipamente agricole, material semincer şi produse de artizanat.
***
Republica Moldova a înregistrat în 2013 o creştere record a Produsului Intern Brut, de 8,9%, însă această creştere este una fragilă şi nu va avea continuitate. Pentru următorii ani se estimează o creştere economică de 3-4% anual, doar jumătate din rata necesară pentru ca în 2040 nivelul de trai să ajungă la jumătatea nivelului din ţările est-europene. Acestea sunt concluziile autorilor Raportului de Stare a Ţării, prezentat la Chişinău.
Sporul economic s-a datorat parţial creşterii agriculturii, care a recuperat după seceta din anul anterior, precum şi deprecierii leului.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a prognozat Moldovei pentru acest an o creştere economică de 2%, iar pentru anul viitor – de 4%.
***
Proiectarea lărgirii podului Giurgiu-Ruse, dar şi construirea drumului expres Ruse-Veliko Târnovo, parte a coridorului transeuropean 9, se va face cu bani europeni, după noul Program „Transport” 2014-2020. Ca şi proiectatele noi poduri peste Dunăre, la Turnu Măgurele-Nikopol şi Călăraşi-Silistra, în parteneriat public-privat, modernizarea podului Ruse-Giurgiu
va fi prevăzută de Memorandumul care urmează a fi semnat în această lună . Elaborarea proiectelor va fi finanţată din programul de cooperare transfrontalieră dintre România şi Bulgaria , fiind de aşteptat ca la începutul anului 2015 să fie introdusă forma de aplicaţie comună.
***
Centrul Informaţional Fluvial Ruse, care se estimează că va fi finalizat în circa o lună şi jumătate, va dirija un întreg sistem de urmărire şi colectare a datelor privitoare la navigaţia pe segmentul bulgar al Dunării. Sediul centrului a costat 6 milioane leva . Centrul a fost construit şi echipat şi face parte din întegul proiect de realizare a sistemului informaţional fluvial pe tronsonul bulgar al Dunării, care are o valoare de peste 37 milioane leva .
***
Economia Chinei continuă să se dezvolte într-un ritm constant. PIB-ul ţării a crescut cu 7,3% în trimestrul trei, comparativ cu 7,5% în trimestrul doi. Deşi aceasta a fost cea mai mică creştere trimestrială de la apogeul crizei financiare din 2009, acest ritm continuă să fie unul de invidiat. Continuă de asemenea să fie create noi locuri de muncă în economie, iar yuanul este una din puţinele monede care mai cresc faţă de dolar.
Conducerea chineză s-a angajat să reducă dependenţa Chinei de creşterea alimentată de credite şi investiţii, pentru a pune în schimb accent pe consumul intern. Ei au acceptat o creştere mai lentă pentru a putea menţine ocuparea forţei de muncă şi a controla riscurile sistemtice. În primele opt luni ale anului au fost create aproape 10 milioane de locuri de muncă urbane.
Exporturile chineze au crescut cu 15,3% luna trecută, aceasta fiind cea mai mare creştere din 2013. Dar acest lucru s-a datorat în parte sporului de 34% al exporturilor în Hong Kong.
* * *
Ucraina a cerut Uniunii Europene un împrumut suplimentar de două miliarde de euro, sumă pe care Kievul trebuie să o plătească Moscovei până la sfârşitul lunii octombrie pentru gazele livrate, o condiţie pentru ca Rusia să reia furnizarea de gaz către fosta republică sovietică, a anunţat Comisia Europeană.
Solicitarea va fi acum examinată în consultare cu FMI şi autorităţile ucrainene, a precizat Simon O’Connor, purtător de cuvânt al executivului european.
Propunerea aflată în discuţie pentru rezolvarea disputei dintre Kiev şi Moscova presupune ca Ucraina să plătească 3,1 miliarde de dolari din datoria pe care o are la gazele livrate de Rusia, dintre care două miliarde până la sfârşitul lunii octombrie. În schimb, Gazprom s-ar angaja să livreze Ucrainei 5 miliarde de metri cubi de gaz la preţul de 385 de dolari pentru mia de metri cubi.
***
Miniştrii Afacerilor Externe din UE cred că este prea curând pentru a elimina sancţiunile economice impuse Rusiei, dar în acelaşi timp, consideră că o escaladare a acestora ar servi doar la înrăutăţirea situaţiei.
Miniştrii cred că pacea trebuie să se sprijine pe patru piloni: „încetarea ostilităţilor şi controlul frontierelor, pentru a se evita tranzitul miliţiilor şi al armelor”, motiv pentru care, OSCE care are 500 de observatori în zonă, trebuie să joace un rol esenţial. Bruxelles-ul mai consideră că este esenţial un „dialog naţional incluziv” care să conducă la o Constituţie, chiar dacă „marea problemă este gradul de descentralizare ce poate fi acceptat, fără ca Ucraina să se transforme într-un stat eşuat”.
Titularii de la Externe au mai convenit să „încurajeze guvernul lui Poroşenko pentru a continua reformele fiscale, electorale şi judiciare”.
Se analizează în continuare „delicata situaţie umanitară” care se va înrăutăţi pe durata iernii. Datele din UE arată că există 403.000 strămutaţi interni şi 437.000 de strămutaţi în afara Ucrainei.
RADOR ( 22 octombrie 2014)
