Teroriştii, chiar dacă nu sunt membrii ai temutului Stat Islamic, provoacă panică şi tensiuni oriunde s-ar afla, în timp ce mai marii Uniunii Europene încearcă să îşi soluţioneze diferendele. Cam asta ar fi concluzia la care ajungem dacă citim presa internaţională.
Înaintea alegerilor parlamentare de duminică, Tunisia se confruntă cu tensiuni şi violenţe. Dar, cum în lumea musulmană, semnele democraţiei sunt slabe, ele trebuie lăudate atunci când apar. Aşa procedează secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care, în ziarul egiptean „Al Ahram”, declară că „alegerile din Tunisia sunt un experiment care demonstrează că, prin consens, democraţia este posibilă”. Dar acelaşi ziar egiptean menţionează că, pe de-o parte, „potrivit unor surse ale Ministerului tunisian de Interne, mai mult atacuri, explozii şi tentative de atentat la adresa unor ambasadori au putut fi prevenite”; dar, pe de altă parte, „un poliţist a fost ucis în urma unor ciocniri cu presupuşi terorişti din apropierea capitalei”.
De altfel, aproape întreaga lume musulmană pare să fie marcată de violenţe. Iată câteva exemple din ziarul israelian „Ha’aretz”: „oficialii irakieni afirmă că militanţii Statului Islamic apelează la gaze toxice”; „avioane franceze au bombardat un arsenal al militanţilor ISIS din Irak; „insurgenţii din Afganistan au omorât cinci oameni în cursul unui atac; „trei militanţi kurzi, ucişi în apropierea unei centrale electrice din Turcia” şi, tot în Turcia, „un pachet suspect provoacă starea de alertă la consulatul canadian din Istanbul”.
În Canada însă, recentul atac armat de pe coridoarele parlamentului continuă să facă valuri. Ziarul francez „Le Figaro” informează că „atacatorul, Michael Zehaf-Bibeau, voia să plece în Siria, dar că, deşi cazierul său nu este virgin, el fusese până acum autorul unor delicte minore”. Iar cotidianul canadian „Toronto Sun” menţionează că, „cel puţin deocamdată, eventualele alegături ale acestuia cu militanţii ISIS nu au fost confirmate”.
În Europa, liderii Uniunii Europene au fost însă preocupaţi de alte probleme, iar publicaţia portugheză „Diário de notícias” anunţă că, la summitul încheiat recent la Bruxelles, „cei 28 au ajuns la un acord asupra climei şi energiei”. Dar aceeaşi publicaţie subliniază că „acordul a fost obţinut doar după o reuniune separată, la care Angela Merkel, Herman van Rompuy, François Hollande şi Durao Barroso l-au convins pe premierul Passos Coelho să nu respingă proiectul”.
În plus, la orizont se ivesc noi disensiuni: ziarul britanic „The Telegraph” aminteşte că, „joi, premierului David Cameron i s-a spus că, „dat fiind faptul că, începând din 1995, economia britanică s-a descurcat mai bine comparativ cu celelalte economii europene, ţara sa ar trebui să contribuie cu bani în plus la bugetul UE, respectiv, cu încă 1,7 miliarde lire sterline”. Dar acelaşi ziar afirmă că, potrivit declaraţiilor lui Cameron, „Marea Britanie nu va plăti aceşti bani, întrucât cererea este absolut inacceptabilă”. Ziarul italian „Corriere della Sera” subliniază că premierul Matteo Renzi l-a susţinut, spunându-i Angelei Merkel că nu trebuie să îi trateze pe ceilalţi ca pe nişte studenţi”. Citat de cotidianul francez „Le Monde”, ministrul de finanţe olandez îl susţine şi el, declarând: „Este o surpriză extrem de neplăcută, va trebui să vedem de unde a apărut această cifră, pentru că totul este o aiureală”.
Alexandru Danga – Agenţia de presă RADOR
