Realizator: Costin Enache
Daniela Coman: Pe frecvenţele Radio România Actualităţi, Costin Enache este până la ora 12:00, gazda tuturor ascultătorilor posturilor Radioului public.
Realizator: Asta pentru că 1 noiembrie în care cuvântul Radio are o însemnătate aparte şi pentru noi şi pentru publicul nostru deopotrivă. E ziua în care în 1928 a fost transmis în eter primul semnal radio, pe atunci Radio Bucureşti. Astăzi, lucrurile sunt ceva mai complexe.
*
Realizator: 1 noiembrie 2014 – 86 de ani de la înfiinţarea Radio România. Împreună suntem până la ora 12:00 într-o singură voce pe absolut toate frecvenţele noastre. Astfel, mesajele tuturor posturilor şi studiourilor noastre regionale ori teritoriale vor putea fi auzite şi împărtăşite de toate categoriile de ascultători, cu menţiunea că dispeceratul este asigurat din studioul Radio România Actualităţi. Luăm acum o primă legătură la Chişinău, Radio Chişinău. Bună dimineaţa, Corneliu Rusnac.
Corneliu Rusnac: Bună dimineaţa Costin! Îi salut pe toţi cei care ne ascultă în aceste clipe, atât pe cei din ţară, cât şi pe cei de aici. Noi am sărbătorit ieri la Radio Chişinău Ziua porţilor deschise, chiar în ajun de Ziua Radio România. Am avut numeroşi oaspeţi, mai ales elevi şi studenţi, curioşi să afle cât mai multe despre postul nostru de radio. Poate că ar trebui să fac aici o paranteză şi să le spun şi ascultătorilor noştri câteva cuvinte despre Radio Chişinău. Radio Chişinău este unul dintre cele mai vechi dar totodată şi cele mai noi studiouri ale Radio România, este de fapt primul post regional al Radio România şi al doilea după Radio Bucureşti. A fost înfiinţat în 1939. Din păcate, atunci a funcţionat doar 300 de zile, fiind închis odată cu ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice în 1940. A fost redeschis în 2011 şi este din nou parte a Radio România şi putem spune că se află în linia întâi a spiritualităţii române aici, în Republica Moldova. Radio Chişinău este o voce importantă, care aduce mesajul şi vocea României la ascultătorii din Basarabia şi te rog să mă crezi, Costin, nu sunt deloc puţini cei pentru care mesajul nostru contează foarte mult. Iată de altfel ce spun ascultătorii noştri.
*
-: „Nu e un post de radio pe care poţi să-l pui doar ca sunet de fundal, e un radio din care poţi să înevţi ceva”.
-: „Este unicul post de radio din Republica Moldova sută la sută românesc, unde găsim valorile adevărate ale neamului şi poporului român”.
-: „Şi unde putem să-i cunoaştem pe adevăraţii eroi ai românismului din Basarabia”.
-: „Prin intermediul emisunilor cum ar fi «Un pământ şi două ceruri» sau «Istoria la pachet» promovează românismul şi promovează limba română vorbită corect.”
*
Corneliu Rusnac: Totodată, trebuie menţionat că Radio România a fost întotdeauna ascultată în Basarabia, chiar şi perioada sovietică, în pofida faptului că mulţi din cei care îl ascultau erau persecutaţi pentru acest lucru, pierzându-şi slujbele sau fiind daţi afară din facultate. Şi era ascultat în primul rând pentru că era una din puţinele, dacă nu singura posibilitate de a auzi o limbă română corectă. În încheiere, îi felicit pe toţi colegii şi ascultătorii noştri cu o cazia Zilei Radio România de aici, din Republica Moldova. La mulţi ani, Radio România şi, de ce nu, la mulţi ani, Radio Chişinău! Costin, ai legătura.
Realizator: Corneliu Rusnac de la Radio Chişinău, mulţumesc. Cel mai vechi studio teritorial al Radio România şi în acelaşi timp şi cel mai proaspăt, un post la a cărui lansare am asistat şi participat si eu în direct acum trei ani, fireşte, din studioul Radio România Actualităţi. Ora 10:12, „Radio România împreună” astăzi, până la ora 12:00, pe toate frecvenţele de care dispunem, pe care transmitem acum una dintre cele mai difuzate piese de la Radio Chişinău, „Pentru ea” cu Mevv.
*
Realizator: Mevv, „Pentru ea”, aceasta este una dintre cele mai difuzate melodii de la Radio Chişinău. 1 noiembrie 2014, 86 de ani de la înfiinţarea Radio România, împreună astăzi pe toate lungimile de undă ale posturilor noastre. Luăm acum o primă legătură în Banat, de unde în numele colegilor de la Radio România Reşiţa transmite Laura Sgaverdea.
Laura Sgaverdea: Radio România Reşiţa, cel mai tânăr studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune, este organizatorul cursei de biciclete de 8,6 km ce va lua startul în câteva minute. 8,6 km pentru 86 de ani de radiodifuziune în România. Tot astăzi, la ora 12:00 va fi inaugurată staţia de autobuz din centrul municipiului de pe Bârzava ce va purta numele postului public regional. De 18 ani, Radio România Reşiţa întăreşte vocea Societăţii Române de Radiodifuziune în întreg Banatul, dar şi în Valea Timocului, acolo unde românii au nevoie să asculte, nu-i aşa, voci de acasă, crâmpeie de tradiţii şi spiritualitate românească. Radio România Reşiţa este postul care aduce în casele bănăţenilor imaginile sonore ale spectacolului naturii şi istoriei acestui colţ de ţară.
Realizator: Radio România Împreună – suntem astăzi pe toate frecvenţele noastre. 86 de ani de la înfiinţarea postului naţional de radio se împlinesc astăzi, 1 noiembrie 2014 E rândul colegilor de la Radio România Antena Satelor să transmită mesajul către toţi ascultătorii Radio România.
Liliana Cristea: La mulţi ani, Radio România. Astăzi, noi, cei de la Antena Satelor ne-am gândit să vă aducem în antenţie viaţa la ţară, un fragment sonor realzat pe câmp de Tatiana Mircea, într-un sat din Transilvania, cu oameni simpli dar cu sensibilităţi şi preocupări specifice.
*
Reporter: Bună ziua.
-: Bună ziua, doamnă dragă.
Reporter: Cum sunt oamenii pe aici?
-: Ca oriunde, doamnă, Ştiţi că în pădure sunt şi uscături. Apoi într-un sat sunt şi oameni buni şi răi, ca şi la Bucureşti şi ca şi oriunde.
Reporter: Dar sunt harnici?
-: Îs harnici. Aici sunt nebuni, nu harnici.
Reporter: Sunt legaţi de glie.
-: Doamnă dragă….
Reporter: Văd, mă uit la mâinile dvs, sunt foarte crăpate.
-: Da, în toate felurile /…/
Reporter: Şi numai la pământ aţi lucrat toată viaţa?
-: Toată viaţa am lucrat. Am pensie de la CAP, cât am lucrat la colectiv.
Reporter: Şi vă ajunge să trăiţi?
-: Păi ne ajunge că ne /…/ şi îmi pui în grădină; cartofi am şi în grădină tot felul ne punem. Nu cumpărăm nimic. Porci, ţiu câte trei – patru, îi tai, nu cumpăr carne, dar lucru foarte mult, foarte mult.
Reporter: Dar tineri nu sunt aici în sat să lucreze la pământ?
-: Doamnă, aici e fabrica de lapte, şi ficiorul meu lucră acolo, două zile lucră, două e acasă. Face, dar nu ne /…/ să facem atâta, nu e timp şi noi bătrâni şi ne trudim.
Reporter: Ascultaţi Antena Satelor?
-: Ascultăm, da.
Reporter: Şi ce vă place?
-: Ne place tot felul, că oamenii îs gospodari şi ţin animale şi se ridică şi au ce le trebuie.
Reporter: Sfaturile, recomandările specialiştilor vă sunt de folos?
-: Ne sunt.
Reporter: De la radio?
-: Da sigur, că ne mai învaţă câte ceva. Foarte bune îs. Şi noi ascultăm şi îmi pare bine că aţi venit să ştiţi că ce se petrece în comuna noastră.
Reporter: Am ajuns acolo la Monor şi în casele tuturor românilor care trăiesc şi muncesc în mediul rural. Vom continua să facem acest lucru, pentru că noi suntem Antena Satelor, glasul ţării de la ţară.
Liliana Cristea: Mulţumim, Costin Enache, o zi frumoasă tuturor.
Realizator: Mulţumesc şi eu, Liliana Cristea.
*
Realizator: 1 noiembrie 2014, 86 de ani de radio în România, RADIO ROMÂNIA. Împreună suntem astăzi până la ora 12:00 pe toate frecvenţele posturilor noastre. Rând pe rând, fiecare rotiţă din acest mecanism complex va ieşi în faţă şi va face dovada că merge ca unsă. Din studioul RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, epicentrul acestui program unicat, oferim acum legătura „acasă”, aşa cum este alintat de românii din afara ţării postul RADIO ROMÂNIA INTERNAŢIONAL. Mihaela Dincă este cea care rosteşte următoarele cuvinte.
Reporter: Bun găsit de Ziua Radioului românilor din lumea largă! – Spunem noi după semnalul postului RADIO ROMÂNIA INTERNAŢIONAL, în loc de bună dimineaţa, acum, când în Australia, de pildă, ascultătorii noştri petrec, poate, un ceas de seară pe aceeaşi frecvenţă cu ai noştri conaţionali, de la studenţi la muncitori, de la fostul exil anticomunist la expaţi şi funcţionari din instituţii internaţionale care trăiesc acum în Canada, SUA ori în Italia, Spania, Germania, Belgia, Serbia, Ucraina, Republica Moldova, un ceas, două, în care se regăsesc împreună pe coordonate tematice, pornind de la ce se întâmplă în ţara lor natală, prin numeroase şi variate date practice, utilitare, de aici, ca şi de oriunde locuiesc ei astăzi în lume sau ce se întâmplă într-o Românie de care sunt interesaţi din alte motive: sentimentale ori de afaceri, dacă ascultătorii sunt străini, cărora le sunt destinate programele RRI în limbi străine, zece la număr, pe lângă emisia în dialectul aromân şi cea, non stop, în limba română. Şi nu în ultimul rând, ascultătorii RRI află de la noi despre evenimente din comunitatea românească ori statul în care s-au stabilit informaţii pe care le primim, inclusiv de la liderii asociaţiilor de români de pe diferite continente sau de la realizatorii de emisiuni în limba română de la posturi de radio on air şi online sau de la administratorii unor portaluri ale românilor de peste hotare, invitaţi în emisiunile noastre şi colaboratori apropiaţi, care premiau de la noi rubrici ori chiar emisiuni întregi, despre oameni, în fond, care au plecat în lume. Şi noi le spunem povestea unei doamne fără vedere, pentru care radioul înseamnă lumina unui întreg univers, românilor din Kazahstan, descendenţii deportaţilor din vreme URSS, povestea unui muncitor înşelat cu promisiuni de o firmă din afara ţării sau a unui tânăr care a ales, şi el, să rămână în străinătate, departe de cei dragi, după studii la o universitate de prestigiu, oameni care au plecat pe alte meleaguri, dar care n-au uitat să se întoarcă acasă, cel puţin din când în când, şi rămân legaţi de acasă şi prin RADIO ROMÂNIA INTERNAŢIONAL.
*
Realizator: De la Nelu Horodea, născut în Zală, am primit următorul mesaj: „Vă transmit un mesaj de aici, din Dallas, USA. Vă ascult cu mare plăcere, sunt toată ziua cu căştile în urechi, iar când ajung acasă, conectez telefonul la boxele de afară, să audă şi vecinii mei americani muzica bună şi mai ales, să asculte ştirile la zi”. Or fi învăţat româneşte. „Profit de ocazie să îl salut şi pe Adrian Usturoi din Phoenix, Arizona, un alt ascultător devotat RADIO ROMÂNIA”. Ora 10:30 – atenţie la ceaţă în următoarea jumătate de oră în judeţele Vâlcea, Dolj şi Olt, unde meteorologii au dat cod galben din cauza vizibilităţii scăzute. Vremea de astăzi rămâne mai rece decât în mod normal în această perioadă a anului, cu maxime între 5 şi 14 grade Celsius. Vântul va bate mai tare în Moldova, Bărăgan şi Dobrogea. În Bucureşti, cer noros acum şi 7 grade Celsius. Termometrele nu vor arăta mai mult de 10 grade după amiază. 3 grade sunt acum la Satu Mare, 5 la Cluj Napoca, Suceava şi Târgovişte, 6 la Arad şi Sibiu, 8 la Focşani şi Alexandria, 10 grade Celsius la Calafat.
*
Realizator: 1 noiembrie 2014, 86 de ani de la înfiinţarea RADIO ROMÂNIA. Împreună astăzi, cu mic, cu mare, cu toate posturile, adică, şi pe toate frecvenţele de care dispunem. E momentul să punctăm una din clipele de referinţă ale postului, cu cea mai mare audienţă la nivel naţional. RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, fostul Program 1 al Radioului naţional, a cărui istorie este consemnată şi în arhiva noastră sonoră, pe care nu întâmplător o numim Fonoteca de Aur. Pe 8 iunie 1930 a fost Ziua Restauraţiei, sau învestirea lui Carol al II-lea ca rege constituţional al României. O foarte bine întocmită declaraţie de fidelitate a suveranului faţă de toată suflarea ţării, rostită în Parlament, un moment important şi pentru Radioul public, aflat atunci la doi ani de la înfiinţare. O înregistrare pe disc, transferată astăzi în format digital, din care vă prezentăm un scurt fragment:
Regele Carol al II-lea: Urmând pilda din Scriptură, zic: nu vreau moartea celor ce au greşit, ci întoarcerea lor la matcă, din care nimeni nu ar fi trebuit să iasă. Eu nu am venit să mă răzbun pe nimeni, ci cu o inimă caldă şi iubitoare, să strâng într-un mănunchi pe toţi acei care au voinţa şi puterea de a colabora pentru propăşirea patriei. Adânc emoţionat, gândul meu se îndreaptă către acei care înaintea mea au depus aici acelaşi jurământ şi care şi-au închinat toată viaţa binelui ţării căreia au fost sortiţi să o conducă. Umbrele marilor noştri regi, Carol I şi Ferdinand cel Loial, mă însoţesc astăzi în mijlocul domniilor voastre şi sufletul scumpului meu părinte se bucură de a-şi vedea astăzi îndeplinită ultima sa voinţă şi cea mai fierbinte a lui dorinţă. Pilda ce mi-o dau, prin nesfârşita lor dragoste de ţară şi apărarea intereselor ei, va fi pe deplin urmată de mine. Eu am crescut în mijlocul vostru. Rana mea sufletească a fost rana sufletului vostru, durerile voastre au fost durerile mele, idealurile neamului meu au fost idealurile mele.
Realizator: Regele Carol al II-lea, la ceremonia de învestire ca suveran, din Parlamentul României, din 8 iunie 1930.
*
Realizator: De ziua Radioului public, chiar dacă împlineşte 86 de ani, ne face o plăcere deosebită să spunem că nu ne arătăm nici pe departe vârsta, ba dimpotrivă. Una dintre dovezi, nu ştiu dacă cea mai elocventă, dar cu multă greutate, oricum, este Radio 3Net Florian Pittiş. Argumentele le aduce Marius Stoica:
Marius Stoica: Când televiziunea a dat buzna după Al Doilea Mondial, s-a realizat un scurt sondaj în şcoli, întrebând copiii ce preferă mai mult şi de ce: televiziunea sau radioul? Atunci, un puşti de şapte ani a răspuns că preferă radioul, pentru că imaginile sunt mult mai bune. Acum 86 de ani, pe 1 noiembrie 1928, prima zi în eter a radioului românesc urma să debuteze la ora 21:00. Vâzând că pianistul nu se prezentase nici cu 5 minute înainte de startul transmisiunii, dirijorul şi compozitorul Mihail Jora a improvizat la pian un program de jumătate de oră total diferit de cel aşteptat. Orchestra Radio a fost nevoită să improvizeze, de asemenea, în locul unui violonist celebru invitat în program, dar care nu se prezentase. Amuzant şi norocos, totodată, este faptul că Orchestra Radio era compusă în acele vremuri dintr-un singur violonist. În cele din urmă, ultimul număr din program a fost înlocuit, deoarece cântăreaţa angajată să presteze artistic nu a fost mulţumită de suma oferită şi prin urmare, nu a mai cântat. Orice început este greu, orice evoluţie croită prin excelenţă este spectaculoasă. Inovaţia şi creativitatea şi-au avut întotdeauna locul la Radio România, dovadă fiind că avem în portofoliu primul post public din lume cu transmisie exclusiv pe Internet – Radio 3Net Florian Pittiş. Cunoscut şi ca un radio în culori, 3Net este încă, din multe puncte de vedere, o staţie pilot, un poligon de încercare şi un promotor al noilor idei şi tendinţe ale lumii, un deschizător de drumuri la nivel global. Este primul site media din Europa cu o variantă 3D, weather responsive, transmisia video fiind la rezoluţie HD. Moţu Pittiş spunea că este cel mai frumos din oraşul acesta. Pe noi ne-a învăţat să fim cei mai frumoşi din online-ul acesta, fie că te afli în România sau orice alt colţ al lumii, un click ne uneşte, oriunde, oricât, oricând. Radio 3Net.ro – Te vezi auzit!
Realizator: Radio România Împreună astăzi, doamnelor şi domnilor. Suntem până la ora 12:00 pe toate frecvenţele noastre. De la Iaşi la Craiova, de la Constanţa la Timişoara, de la Cluj la Chişinău, adică de-a lungul şi de-a latul ţării, în patru zări. Centrul de comandă în studioul RRA Bucureşti. Pe firul mesajelor transmise astăzi tuturor ascultătorilor noştri intră acum Ştefan Costache, cel care prezintă oferta unui post deosebit de interesant, Radio România Muzical.
Ştefan Costache: Bun găsit tuturor. Da, Radio România Muzical este un personaj deosebit în contextul corporaţiei Radio România, un post de nişă unic în ţara noastră, pentru că este singurul post de radio dedicat exclusiv muzicii clasice şi de jazz. Scopul nostru este să aducem în rândul unui public cât mai larg valorile acelei muzici care a traversat timpurile confirmându-şi astfel valoarea. Nu trăim într-un turn de fildeş, ci printre oamenii care astăzi aleg să ne asculte pentru că suntem cel mai bun companion atunci când lucrează la calcultaor ore în şir, când conduc maşina în trafic nebun sau când pur şi simplu aleg să se relaxeze şi să evadeze. La Radio România Muzical se vorbeşte puţin dar se ascultă multă muzică. Cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor, cei mai cunoscuţi interpreţi de ieri şi de azi, cele mai interesante concerte care au loc în România şi mai ales în străinătate pot fi ascultate la Radio România Muzical. Da, dacă nu aveţi bilete la Metropolitan Opera House din New York sau la Whitmore Hall din Londra este suficient să deschideţi Radio România Muzical şi să ascultaţi live ce se cântă acolo. În plus, pentru noi este importantă componenta educativă. De aceea derulăm de patru ani proiectul „Ascultă cinci minute de muzică clasică”, devenit de anul acesta program naţional în şcoli. Este la fel de imporrtantă promovarea creatorilor şi interpreţilor români. Dincolo de emsiuni, noi suntem cei care am organizat în 2010 Zilele Lipatti, la 65 de ani de la dispariţia marelui pianist român.
Marius Manole, actor, 36 de ani: Pentru mine muzica clasică e momentul ăla suspendat în care simţi că se întâmplă ceva, e momentul ăla în care îţi iei o pauză de la tot şi chiar momentul în care poţi să închizi ochii şi să visezi. E momentul liniştii interioare şi chiar dacă nu sunteţi mari cunoscători – nici eu nu sunt – chiar dacă vi se pare că vă sperie gândul că nu cunoaşteţi şi intraţi într-un univers necunoscut, chiar dacă s-ar putea la început să vi se pară un pic cam ciudat şi să vă fie ruşine să povestiţi că ascultaţi muzică clasică acasă, ea face foarte bine.
Realizator: Cel mai vechi post de radio din România împlineşte astăzi, reamintesc, 86 de ani, RADIO ROMÂNIA. De la Târgu Mureş primim acum mesajul de Ziua Radioului, adus de Gabriela Pâncă.
Reporter: Pregătiţi pentru un popas ardelenesc, dar nu aşa cum ne ştiu alţii, molcomi şi căzuţi în visare, ci pe repede înainte, că avem drum lung de străbătut. Pornim cronometrul: Mureş, capitala de judeţ numită „oraşul trandafirilor”, Sighişoara, aici devenim şi mai sensibili, singura cetate medievală locuită din această parte a Europei. Sunt pline piaţetele, indiferent de anotimp sau de oră. Toboşarul cetăţii ştie cel mai bine.
-: Lume, lume, să ascultaţi RADIO ROMÂNIA TÂRGU MUREŞ. Am zis.
Reporter: Timpul curge, pornim pe E60 spre Braşov, dar îţi fug ochii pe coame de deal dominate de cetăţi fortificate. Un alt indicator de trimite la Viscri. Ei, aici trebuie să oprim puţin cronometrul, pentru că şi prinţul Charles l-a oprit şi s-a îndrăgostit de România, de Transilvania. Nu ne credeţi?
-: Păi, vine în fiecare an, în luna mai, că lui îi place vegetaţia, şi atunci e frumos.
Reporter: La următoarea oprire ne alegem sigur cu un kurtoskalacs. Ştiaţi că în Covasna au fost stabilite câteva recorduri? Cel mai mare bulz, cea mai mare pâine secuiască, de peste o sută de kilograme. Nu vă facem în necaz, dar RADIO TÂRGU MUREŞ a fost martor la toate aceste evenimente cu gust. La Sfântu Gheorghe a ajuns cu ceva vreme în urmă şi medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Geografie. Şi noi i-am aplaudat la scenă deschisă pe toţi olimpicii cu premii mari din Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov, în cel mai frumos eveniment marca RADIO TÂRGU MUREŞ – „Excelenţele noastre”.
Raed Arafat: Sunt Raed Arafat. Oamenii din aceste judeţe, oriunde mergem, vedem că sunt oameni gospodari şi care, dacă vii, cu siguranţă o să te simţi ca acasă.
Reporter: Mi-au mai rămas câteva secunde. Nu le irosim şi fugim în Harghita. La Miercurea Ciuc, în viteza bicicletei lui de concurs, îl găsim pe prietenul nostru Eduard Novak, campionul paralimpic, şi el, una din excelenţele noastre.
Eduard Novak: Vă mulţumesc pentru recunoştinţa voastră faţă de mine! Am crezut foarte mult în aurul acesta.
Reporter: RADIO TÂRGU MUREŞ a fost cu el la Londra. Ne mai permiteţi o ultimă întrebare? Aveţi încredere în RADIO TÂRGU MUREŞ?
-: 100%.
Reporter: Nu o spunem noi, ci un ascultător fidel din Sfântu Gheorghe, întâlnit în Caravana Bicicleta, un proiect RADIO TÂRGU MUREŞ recunoscut internaţional, la Berlin şi Ujgorod. RADIO ROMÂNIA, împreună şi pentru ardelenii noştri dragi.
Realizator: Revenim la Bucureşti. Reamintesc, RADIO ROMÂNIA împreună, este astăzi la 86 de ani de la înfiinţarea Radioului naţional. Un program special menit să transmită până la ora 12:00 toate mesajele posturilor, studiourilor, în fine, pieselor care alcătuiesc întregul acestei instituţiei. În următorul minut ascultaţi oferta redacţiei Minorităţi, prezentată de Ervin-Zoltan Székely.
Ervin-Zoltan Székely: De aproape 70 de ani, Radioul public emite din Bucureşti şi în limba minorităţilor naţionale. Redacţia Minorităţi, cu secţia Germană şi Maghiară profită de faptul că este aproape de cele mai importante surse de ştiri politice şi sociale – Parlament, guvern şi preşedinţie. Astfel, el poate să difuzeze ştiri la cald din prima mână ascultătorilor din toată ţara. Considerăm importantă comunicare interculturală. Astfel, transmitem pentru ascultătorii noştri ştiri şi reportaje despre evenimente importante din Bucureşti şi din ţară. De exemplu, am fost prezent la toate târgurile de carte Gaudeamus, am difuzat fragmente din concertele Orchestrei Naţionale de Radio şi am relatat de la diferite evenimente sportive desfăşurate în capitală. Redacţia Minorităţi are însă şi o misiune culturală foarte importantă: relatează zilnic despre cele mai importante evenimente ale minorităţilor naţionale, difuzează interviuri cu personalităţi culturale, iar membrii redacţiei, câteodată ei înşişi, creează astfel de evenimente, participând, de exemplu, la concursuri de gătit gulaş.
Realizator: Comisia Europeană prezidată de Jean Claude Juncker şi-a intrat oficial în drepturi astăzi. Care sunt priorităţile noului executiv de la Bruxelles aflaţi în ştirile de la ora 11:00. Doamnelor şi domnilor, urmează aşadar ştiri la „Radio România împreună”. Astăzi, 1 noiembrie 2014, până la ora 12:00, toate posturile noastre, la 86 de ani de la înfiinţare. Am ascultat, de la ora 10:00, începând mesajele colegilor de la Radio Chişinău, Radio Reşiţa, Antena Satelor, Radio România Internaţional, Radio 3Net, Radio România Muzical, Radio Târgu Mureş şi pe cel al Redacţiei Minorităţi. Eu sunt Costin Enache şi din studioul Radio România Actualităţi, de unde realizăm această conexiune unicat pe toate frecvenţele Radio România, vă asigur că după ştiri vom auzi şi veştile de ziua Radioului transmise de Radio Cluj, Bucureşti FM, Radio Constanţa, Radio Oltenia Craiova, Radio Iaşi, Radio România Cultural, Radio Timişoara, precum şi de către Agenţia RADOR.
*
Realizator: 1 noiembrie 2014, 86 de ani de la înfiinţarea Radio România. Împreună suntem până la ora 12:00, într-o singură voce absolut toate frecvenţele noastre, astfel ca mesajele tuturor posturilor şi studiourilor regionale ori teritoriale să poată fi auzite şi împărtăşite de toate categoriile de ascultători. Luăm acum o nouă legătură. Lavinia Ghişa a pus la cale mesajul transmis de la Cluj, de la Radio Cluj.
Constantin Ivaneş: Arhiva sonoră a radioului clujean este şi va fi aurul cel de preţ. Îmi vin în minte câteva nume: Lucian Blaga, poetul, Iuliu Haţeganu, doctorul celebru, Florin Piersic, Silvia Ghelan şi Dorel Vişan, actorii, Lia Hobic, soprana, Constantin Daicoviciu, istoricul.
Lavinia Ghişa: Constantin Ivaneş, alături de radioascultători din 1968. Colegii noştri au adunat cu migală şi pasiune toate acestea în cei 60 de ani de Radio Cluj. Acum istoria se schimbă, totul este mult mai dinamic iar noi ne-am adaptat şi am ieşit în întâmpinarea noului val de ascultători şi a celor dornici de a asocia imaginea cu vocea sau cu poovestea. Pentru ei suntem pe site-ul radiocluj.ro cu poveştile noastre, imagini din studiou şi campaniile în care dorim să le arătăm cât de frumoasă este România. Cât de mult ne iubesc am aflat săptămâna trecută la Ziua porţilor deschise.
-: Am copilărit cu Casa Radio şi cu Radio Cluj.Am cunoscut oameni de excepţie, scriitori, poeţi, creatori de artă.
-: Au evoluat mult lucrurile faţă de anii trecuţi. Sunt bucuros că pot să vizitez studioul, să văd şi eu Casa Radio aşa cum se aude şi s vede şi pe internet. Îmi place jingle-ul care spune că „Se vede la radio”.
-: Este un post de radio dinamic, prompt şi imparţial căruia nu îi scapă nimic.
Lavinia Ghişa: Şi dacă sâmbătă sute de clujeni au intrat pe porţile larg deschise ale radioului, duminică, peste 150 de biciclişti s-au aliniat la startul caravanei Radio România. Până şi Mirel Magop, alias Badea Cârţan în 2013, a venit tocmai de la Bacău la Cluj pentru a-şi face încâlzirea pentru un ocol al lumii pe bicicletă.
Mirel Magop: Eu am reeditat călătoria exact în aceleaşi condiţii, fără cort, fără sac de dormit, în opinci, cu suman. La columnă am purtat o căciulă dacică.
Lavinia Ghişa: Cu mic cu mare au pornit către locul de unde pleacă informaţia şi muzica bună în fiecare zi: În curtea Casei Radio din Cluj le-au fost înmânate diplome de prieteni ai Radio România. Marele câştigător Farkas Bela a plecat acasă cu o bicicletă ultramodernă.
Farkas Bela: Soţia o să o folosească, că e prea mică fetiţa. Cât mai multe emisiuni şi acţiuni de genul. Mulţi ani înainte!
*
Realizator: Radio România împreună, astăzi pe posturile şi frecvenţele din portofoliul a 86 de ani de la înfiinţarea unicului post de radio, a cărui misiune – realizarea obiectivelor generale de informare, educaţie şi divertisment este asumată de fiecare studio component. Următorul la apel: Bucureşti FM. Ioana Bruşten răspunde:
-: La radio, oraşul se dă pe repeat, trăieşti doar în viteză, şi după hit, o lume nebună cu tine în tandem ascultă oraşul, e Bucureşti FM (pe muzică).
Ioana Bruşten: Noi suntem aceştia, echipa Bucureşti FM! Ne ascultaţi pe 98,3 şi online pe bucureştifm.ro. Să ne prezentăm. Bucureşti FM este radioul comunităţilor, pentru că noi toţi suntem şi cetăţeni, şi părinţi şi clienţi ai băncilor, biciclişti sau şoferi, spectatori la teatru, cinefili şi multe altele. De aceea, vorbim pentru toţi aceşti oameni, care înseamnă împreună populaţia capitalei. Ei au dorinţe, vise şi speranţe, pot fi supăraţi, veseli, enervaţi sau optimişti. Le aducem informaţia, câteodată soluţia problemelor, dar mereu un zâmbet şi susţinerea noastră.
-: Te-am ascultat şi ţi-am făcut un radio pe măsură, Bucureşti FM, noi episoade urbane, pentru că povestea merge mai departe cu ştirile care îţi vin la fix şi genul tău de muzică, zilnic pe 98,3.
Ioana Bruşten: Pentru cei care nu ne cunosc, încă, avem o propunere: să ne întâlnim luna aceasta la Târgul de Carte Gaudeamus, unde vom lansa „Povestea trecătorilor”, ediţia a patra – este cartea editată de Bucureşti FM, care face portretul oraşului în imagini şi gânduri transmise de mari personalităţi ale vieţii publice. Vă aşteptăm şi pe 1 Decembrie, când vă vom prezenta cele mai frumoase o sută de locuri pe care le-am descoperit împreună în proiectul Eu Aleg România. Site-ul proiectului eualegromânia.ro a fost lansat astăzi. Şi nu uitaţi: până atunci ne auzim pe 98,3 sau pe bucureştifm.ro.
-: La mulţi ani, Radio România!
Realizator: Acesta este imnul Bucureşti FM, interpretat chiar de jurnaliştii Bucureşti FM. RADIO ROMÂNIA împreună, astăzi, de ziua Radioului public, până la ora 12:00 pe toate frecvenţele de care dispunem. Ora 11:19 acum. Există domenii întregi în care lupta cu secunda este atât de puternică, încât numai când ai avut o asemenea experienţă poţi preţui infinitul dintr-o clipă, sunt de părere colegii de la RADIO CONSTANŢA, care au delegat-o astăzi, pentru a schimba un pic percepţia asupra scurgerii timpului, pe Liliana Moldoveanu. Bună ziua!
Liliana Moldoveanu: Bună ziua, bine v-am regăsit, la mulţi ani RADIO ROMÂNIA! Peste doar câteva luni, RADIO CONSTANŢA va marca 25 de ani de la momentul în care a devenit primul radio din Dobrogea. Pentru a ne cunoaşte mai bine, numărăm binecuvântările şi darurile primite atunci când spunem că emitem între Dunăre şi Mare. Zona noastră este de pământ străvechi, cu o istorie frământată şi cu privelişti uluitoare, cu o Deltă a Dunării cea mai mare rezervaţie naturală din Europa, înscrisă în patrimoniul natural mondial. Atracţie turistică, unicitate în lume, teritoriu cu o zonă în care numai undele RADIO CONSTANŢA ajung în timpul iernii, copleşitoare şi motivante condiţii de aspiraţie la primul loc în inimile dobrogenilor. Suntem prezenţi zilnic pe litoral, mai mult, suntem singurul post de radio cu un program estival, Radio Vacanţa. Tradiţia este demnă de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, care în ediţia din anul 1998 ne defineşte ca fiind postul de radio sezonier cu emisiuni specifice destinate celor aflaţi în vacanţă. Suntem mulţi cei care am parcurs legislaţia rutieră pentru a promova examenul pentru permisul auto. Dacă aţi fost atenţi, să ştiţi că ne-am întâlnit la capitolul Signalistică rutieră şi pe teren, şi în teorie. Astfel, RADIO CONSTANŢA este singurul post de radio prezent cu frecvenţa 100,1 MHz, pe indicatorul rutier, cu rolul de a informa conducătorul auto care sunt frecvenţele radio din zona respectivă unde găseşte informaţii din trafic. Există domenii întregi în care lupta cu secunda este atât de puternică încât doar atunci când ai avut o asemenea experienţă, preţuieşti infinitul dintr-o clipă. O zi petrecută la noi, la RADIO CONSTANŢA, îţi poate schimba percepţia asupra scurgerii timpului. Inspiraţie, surpriză, uimire, de aceste trăiri avem parte, pentru că avem un privilegiu de invidiat, să admirăm marea zi de zi din Vila Numărul 1 Mamaia. Transmitem emoţia prin vocile noastre, cu imagini sau cu ajutorul camerei video, pentru că ţinem pasul cu viitorul, acum ne auzim, dar ne şi vedem şi finalul, cu siguranţă, nu este aici.
Realizator: Dorian, „Mare albastră”, piesa de rezistenţă a colegilor de la RADIO CONSTANŢA. 1 noiembrie 2014, 86 de ani de la înfiinţarea primului post de radio din ţara noastră, RADIO ROMÂNIA împreună, astăzi, prin intermediul RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, reprezentat de subsemnatul, Costin Enache. Ora 11:25. Turul nostru de onoare pe la studiourile RADIO ROMÂNIA ajunge acum la Craiova, de unde transmite Alexandru Mogoşanu:
Amza Pellea (din arhivă): Măi nepoate măi, ţine minte de la mine: dacă vrei să îi cunoşti pe olteni, te duci să iei trenul la Timişoara, ştii? Dar iei un tren, aşa, de patru, după prânz. Timişoara, cap de linie, nu e înghesuială, iei bilet, te sui într-un compartiment singur şi te aşezi la geam, dar cu faţa spre Bucureşti.
Alexandru Mogoşanu: Şi intri cu trenul în Oltenia prin Mehedinţi, 603 KHz, în unde medii, Capul lui Decebal, de la Mraconia, piciorul podului construit de Apolodor din Damasc, Parcul Naţional Porţile de Fier, Podul lui Dumnezeu, de la Ponoarele, Mănăstirea de la Strehaia, unde a adormit Mihai Viteazul. O ţâră de vin băut din tiugăş, o bucată de turtoi de mălai umplut cu şuncă de porc şi trenul merge, taca, taca şi intră în Gorj, unde e Rânca, 105 FM, pentru toată Oltenia; Brâncuşi, Maria Lătăreţu, Ecaterina Teodoroiu şi pandurii lui Tudor. Salată de leurdă cu brânză de Novaci, mâncare de Dragavei şi taca, taca, în Vâlcea, Oltenia de sub munte. Anton Pann şi Imnul Naţional, Mircea odihnindu-se la Cozia. Cântă cocoşul de Horezu şi din ulcea bei vin de Drăgăşani şi taca, taca, ajunge trenul în Dolj, 102,9 FM şi 1314 KHz în unde medii. Bănia lui Mihai, „Liliecii” lui Sorescu, Parcul Romanescu, al doilea natural din Europa, Congresul Naţional de Literatură Science Fiction RomCon 2014, organizat de RADIO OLTENIA luna aceasta. Pâine în ţest, praz cu mămăligă rece, zaibăr şi lubeniţă şi Craiova Maxima şi taca, taca, trece trenul în Olt. Eugen Ionescu, cel mai mare drapel naţional al României, de la Slatina, cele mai multe aşezări de legumicultori din ţară şi Căluşul Oltenesc. Şi ieşi spre Bucureşti, prin Teleorman, iar ca să intri înapoi, îţi trebuie paşaport de oltean, că aşa sunt oltenii şi restul.
Amza Pellea: Măi, frate-meu, se face noaptea numai ţăndări şi cioburi de gura oltenilor. Auzi: Mărinee, Mărinee, unde te băgaşi, bă? Io-te, ici-şa, dar e a-ntâia! Păi bine măi, fir-ar al dracului, mă lăsaşi pe mine cu toate paporniţele? Păi ce, băi, eu am patru mâini? Ia ţine-o pe asta, ia şi pe asta! Ţine damigeana, ţine-o de curea, că se varsă nucile şi deraiază trenul, e de la el! Păi ce, bă, dacă le iau eu toate, tu ce mai iei? Lasă, că îmi ajunge că te am pe tine, ia-te după mine, că pierdem trenul, hai! Se smulge din rădăcini uşa de la compartiment şi intră o grămadă de paporniţe şi printre ele, pierdut, olteanul, mic, negru, ţăndăros şi năduşit.
Realizator: 1 noiembrie 2014, Ziua Radio România, ora 11:33. Un nou moment acum, trimis cu ani în urmă în fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române, dinspre programul 1, astăzi Radio România Actualităţi. România a fost primul stat din comunitatea Blocului de Est în ciuda divergenţelor şi a diferenţelor de sistem politic, care a întreţinut relaţii deosebit de amicale şi de colaborare cu stateleapusene ale Europei, dar şi cu Israelul ori lumea arabă. Şi cu SUA România a avut relaţii excelente, dovadă fiind şi prima vizită de după război a unui şef de stat american efectuată în ţara noastră: Richard Nixon, 2-3 august 1969.
*
Richard Nixon: Domnule preşedinte, domnilor şi doamna. Şi din toate ţările unde am fost, n-a fost nici una acre va rămâne în amintirea mea cum va rămâne România. Asta nu e numai din cauza convorbirilor pe care le-am avut, domnule preşedinte, cu dvs, convorbiri care vor fi recordate în istorie ca convorbirile care au servit cauza păcii şi din cauza faptului că am primit o primire aşă de călduroasă din partea poporului român oriunde am fost. Domnule preşedinte, sunt convins, şi dvs aevţi avceeaşi părere, că popoarele lumii doresc să fie unul. And, mister president, from the bottom of my hard, as I leave your country, I want to say în your language as well as I can: «Trăiască prietenia noastră!». (Şi, domnule preşedinte, din toată inima, la plecarea din ţara dvs, vreau să rostesc în limba dvs, cât pot de corect: «Trăiască prietenia noastră!» – n.r.”
*
Realizator: Fragment de la finalul primei vizite de după război în România a unui preşedinte american, Richard Nixon, 2-3 august 1969.
*
Realizator: Continuăm, doamnelor şi domnilor, periplul nostru aniversar pe la posturile Societăţii Române de Radiodifuziune şi îi ofer acum microfonul lui Horia Daraban, de la RADIO IAŞI, studiou care, în acest weekend, are de acoperit două sărbători.
Reporter: Radioul are, astăzi, poate mai mult ca ieri rolul său aparte pentru publicul aflat în căutarea informaţiei corecte. Aşadar, de 1 noiembrie, Ziua RADIO ROMÂNIA, 2 noiembrie, Ziua RADIO IAŞI, nimerite întrebările cât de important e Radioul, ce loc are el în viaţa celor care îl ascultă.
-: Pot să spun că în fiecare dimineaţă aud ştirile cele mai importante de la radio. Pentru că sunt profesor, sunt foarte curios ce se întâmplă şi întotdeauna aflu de la radio lucrurile importante, deci voi fi un ascultător şi de acum înainte.
Reporter: Aceasta poate fi o mărturie a celor care dau motive pentru înfiinţarea Radioului public. Cu siguranţă, pe un alt plan, al emoţiei amintirilor, sunt spusele celor care au slujit instituţia. Unul dintre ei, scriitorul Vasile Filip, fost redactor şef al postrului RADIO IAŞI şi care în cărţile sale evocă cei zece ani petrecuţi ca jurnalist în casa Radioului ieşean.
Vasile Filip: Un post de radio are nişte forţe miraculoase. El adună lumea, o apropie, fără ca oamenii să se cunoască între ei şi fără ca Radioul să ofere calea concretă. Îmi amintesc, am primit o scrisoare expediată din Odessa de un ascultător al nostru, şi în care pe vreo zece pagini ne lăuda emisiunile şi le ştia pe de rost. Finalul, ţin minte şi acum cuvintele exact: „Doresc studioului dumneavoastră şi neamului dumneavoastră dăinuire veşnică”. Radioul nu cunoaşte graniţe. Undele se propagă fără să fie oprite la vamă. Un fost coleg de-al meu de liceu, care era căpitan de vapor, a declarat că el ascultă RADIO IAŞI oriunde se află pe glob. Avea aparatură performantă şi putea asculta RADIO IAŞI.
Reporter: Fără graniţe, fără vămi, cu siguranţă, RADIO ROMÂNIA, RADIO IAŞI, le găsiţi peste tot în nevoia de a informa, în dorinţa de a-i asculta pe cei departe de casă, dar Radioul, dincolo de toate acestea, are farmecul său pentru adolescenţii de astăzi, aşa cum sunt şi cei de la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor din Iaşi. Ce ar fi, dacă într-o zi, aţi fi reporter la radioul public?
-: În primul rând, cred că ne-am strădui să prezentăm anumite evenimente şi întâmplări din viaţa cetăţenilor într-un mod cât mai veridic, să transmitem informaţii care chiar să ajute publicul care ne ascultă.
Realizator: De la Iaşi, maestrul de ceremonii, astăzi, la 86 de ani împliniţi de RADIO ROMÂNIA a fost Horia Daraban, de la care am mai aflat că una dintre cele mai cerute şi ascultate melodii la RADIO IAŞI este „Cuvinte”, cu Crash şi Alexandra Ungureanu.
*
Realizator: 86 de ani de la apariţia primului post de radio din ţara noastră, care astăzi, la aniversare, ajunge cu turul de forţă multimedia la momentul Radio România Cultural, reprezentat de Andreea Ionescu.
Andreea Ionescu: RRC îi salută pe toţi ascultătorii din ţară şi din afara graniţelor unde putem fi ascultaţi şi online, pe radioromaniacultural. ro şi, desigur, pe voi, colegii noştri din toate colţurile României. Aniversăm cei 86 de ani de Radio România prin două noi provocări marca RRC. Dăm startul azi difuzării de conţinut video în regim de televziune culturală online; mai precis, începând cu ora 22:00 veţi fi telespectatori online ai concertului artistei Caro Emerald, obţinut cu sprijinul Uniunii Europene de Radio şi Televiziune. Reţineţi şi data de 9 noiembrie, o dată deloc întâmplătoare: este ziua în care cădea Zidul Berlinului; anul acesta, ziua în care RRC va ridica baricada culturală, un proiect ce va marca 25 de ani de la căderea comunismului în toată Europa de Est. On air şi online, documentare, interviuri şi chiar filme artistice; din 8 noiembrie, în fiecare seară de la ora 22:00, aşa cum spuneam, în regim de televiziune online. Toate legate de cumplita perioadă comunistă şi patru dezbateri în oraşele cheie ale Revoluţiei din ’89: Braşov, Sibiul, Timişoara, Bucureşti. Noiembrie înseamnă şi ediţia cu numărul 21 a Târgului Internaţional Gaudeamus Carte de Învăţătură, care va avea loc în perioada 19 – 23 noiembrie în Pavilionul Central Romexpo. Noi suntem RRC, rămâneţi cu urechile şi de azi şi cu ochii spre noi. Nu uiitaţi: astă seară, ora 22:00, concert video Caro Emerald. Radio România 86, La mulţi ani!
Realizator: 1noiembrie 2014, ziua în care „Radio România împreună” se aude via Radio România Actualităţi pe toate posturile şi frecvenţele disponibile. Pentru toţi ascultătorii noştri posibili aşadar, Sergiu Galiş este cel care aduce mesajul dela Radio Timişoara.
Sergiu Galiş: De la Timişoara vă spunem, servus prieteni, şi ne bucurăm că suntem împreună în cea mai importantă zi a Radioului românesc. Aici, în Banat, e locul unde s-au întâlnit la răscruce toate civilizaţiile, unde toţi, o dată ce vin, rămân şi devin de ai locului. Aşa s-a întâmplat dintotdeauna şi aşa va fi şi pe mai departe, iar Radio România care de patru generaţii ne uneşte are rolul principal. Diversitatea culturală care ne face să ne salutăm aici cu drag în atât de multe limbi face ca în această parte de România să putem lua de la fiecare etnie câte o vorbă bună pentru a construi în zece limbi programele Radio Timişoara.
*
Sergiu Galiş: Cine a fost la Timişoara ştie că nu e doar o vorbă, e o mândrie faptul că aici nu au fost niciodată tensiuni reale între cele atât de multe etnii care, fireşte, ar fi avut în decursul istoriei, prilej după prilej de a-şi arăta şi cealaltă faţă. Niciodată, prieteni, vă rog să mă credeţi, vă rog să credeţi, istoria nu s-a întâmplat niciodată. De aceea, sloganul cu diversitatea europeană, pe care de atâtea ori l-am auzit, de atâtea ori l-am folosit, trebuie crezut. Toate acestea sunt valabile şi pentru Arad, de doi ani există un program cu care ne mândrim, Arad FM, lansat tot de Ziua Radioului românesc. Aici Radio Timişoara, parte a unui brand care are tradiţia şi forţa de partea lui. Bucuroşi că suntem şi noi parte cu tot ce putem oferi mai bun./dstanesc
*
Realizator: Ora 11:55, ne apropiem de finalul acestui maraton informaţional, toate posturile din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune şi-au formulat astăzi la 86 de ani la apariţia radioului în România mesajele şi ofertele individuale, în final un bonus, asta a promis Silvia Iliescu de la Agenţia RADOR.
[Dragomir Hurmuzescu]: „Alo, alo! Aici Radio Bucureşti!”- „Radiofonia trebuie considerată, la noi mai cu seamă, ca o chestiune de importanţă mare – socială, educativă şi naţională pentru trezirea, închegarea şi înălţarea sufletelor. Undele sale nevăzute vor pătrunde până în colţul cel mai depărtat şi singuratic unde cu greu ar răzbate alt mesaj”.
Reporter: În acest fel şi-a început profesorul Dragomir Hurmuzescu – primul preşedinte al Societăţii de Difuziune – discursul de inaugurare a postului Radio Bucureşti, la 1 noiembrie 1928. An de an, ziua de 1 noiembrie a devenit prilejul festivităţilor, bilanţurilor şi planurilor de viitor. Revistele oficiale ale Societăţii – Radiofonia, Radio Adevărul, Radio Universul – au fost mijloacele de propagandă şi oglinda instituţiei. Progresele spectaculoase, perfecţionările şi prefacerile legate de acest mijloc de comunicare erau înfăţişate beneficiarilor ei în pagini sărbătoreşti.
Revista Radiofonia – 1937, de vorbă cu directorul general Dan Sărăţeanu despre noile drumuri în dezvoltarea Radioului.
[Dan Sărăţeanu]:”Aplicarea noii legi a radiodifuziunii ne-a îngăduit să înfăptuim în ultimele luni un însemnat program de investiţii tehnice, iar rezultatul reorganizării Societăţii este sporirea numărului de abonaţi şi ameliorarea emisiunilor.”
Reporter: În paginile revistei Radiofonia din 1933 inginerul Emil Petraşcu „părinte fondator”, alături de profesorul Hurmuzescu , observa:
[Emil Petraşcu]:”Lumea radiofonică e în continuă mişcare, ea se preface necontenit; mereu experimentează, mereu perfecţionează şi tinde să creeze şi să aducă un aport nou pentru satisfacerea năzuinţelor şi sensibilităţii omului modern.”
Cu un „aport nou”, adus şi de Agenţia de Presă RADOR, grupul de Istorie Orală, se reia tradiţia sărbătoririi. Sunt 86 de ani de când s-a auzit prima dată în eter: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti!” Istorii interesante din trecut şi din prezent puteţi citi pe site-ul Agenţiei de Presă RADOR.ro.
Realizator: 1 noiembrie 2014, la 86 de ani de la înfiinţare, Radio România împreună, cu toate frecvenţele de care dispune, cu toate posturile din dotare a transmis mesajele fiecărei părţi a acestui întreg, foarte drag nouă şi după cum constatăm zi de zi, şi dumneavoastră, lucru pentru care nu putem decât să vă scoatem pălăria. Eu sunt Costin Enache, după ştirile de la ora 12:00 voi continua să vă ţin companie pe Radio România Actualităţi, acum însă în numele tuturor colegilor mei din ţară, de la Bucureşti sau de la Chişinău, vă mulţumesc pentru atenţia cu care ne-aţi urmărit două ore, cat am fost Radio România împreună.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 noiembrie, ora 10:05)
Fisier sonor:
