De la începutul anului, România a luat locul Rusiei în comerţul cu Republica Moldova, devenind primul ei partener. Republica Moldova exportă în România atât produse tradiţionale cât şi produse cu valoare adăugată. Se estimează că volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări va ajunge la 2 miliarde de dolari, faţă de anul trecut când a fost de 1,5 miliarde de dolari.
Potrivit datelor statistice, pentru prima dată în ultimii 14 ani, România se clasează pe primul loc în lista partenerilor comerciali din care Moldova efectuează importuri, devansând Rusia şi Ucraina. Volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu România, pentru opt luni ale anului 2014, a înregistrat suma de 794 mil. USD, crescând cu 12,22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
***
Pentru construirea celor două noi poduri peste Dunăre cel mai probabil se va căuta un parteneriat public-privat. Până la sfârşitul săptămânii va fi stabilită componenţa grupului de lucru bulgaro-român, care trebuie să înceapă să lucreze la pregătirea celor două proiecte pentru podurile de la Nicopole – Turnu Măgurele şi Silistra – Călăraşi.
Pregătirea preliminară include studiile de fezabilitate, evaluarea privind influenţa asupra mediului înconjurător, precum şi o analiză a potenţialelor beneficii pe care le poate aduce construirea fiecăruia dintre aceste poduri. Grupul de lucru va stabili paşi concreţi şi termene de elaborare a proiectelor – de la prima fază până la o dată orientativă pentru începerea lucrărilor de construcţie. Valoarea aproximativă a pregătirii prealabile va fi de circa 10 milioane de euro pentru fiecare pod.
Finanţarea activităţilor de pregătire se va face din Programul de cooperare transfrontalieră Bulgaria-România 2014-2020. După finalizarea pregătirilor, se vor căuta surse de finanţare pentru lucrările de construcţie propriu-zise.
***
Statele din Europa Centrală şi de Est plătesc cu aproape 100 de dolari mai mult pentru 1000 m3 de gaz natural faţă de statele din Europa de Vest. Bulgaria, Ucraina, Moldova, Macedonia şi Serbia primesc 100% din importul de materie primă din Rusia, în timp ce în România dependenţa de importul de gaz rusesc este de 24,3%. Pentru Ucraina, această dependenţă este de 55%, pentru Bulgaria de 90% iar Moldova şi Macedonia sunt dependente în totalitate de importul de gaz pentru acoperirea necesarului energetic, arată datele.
De aceea, Macedonia are cel mai ridicat preţ mediu de gaz natural 564 de dolari pentru 1000 m3. În ceea ce priveşte România, preţul mediu este de 399 de dolari, pentru Moldova 400 de dolari, pentru Cehia 503 de dolari, iar pentru Bulgaria 458 de dolari.
***
Gazprom a încheiat construirea părţii din gazoductul care va face independent sudul Rusiei de furnizarea de gaze din Turkmenistan şi Uzbekistan. Iarna trecută 40% din gazul furnizat în Ţinutul Stavropol din sudul Rusiei a provenit din Asia Centrală. În această iarnă însă, după construirea noului gazoduct în lungime de aproape 100 km, Rusia de Sud va fi independentă de materia primă importată din Asia şi va consuma numai gaz rusesc. Rusia vrea să reducă importul de gaze din Turkmenistan şi Uzbekistan care a fost anul trecut de 17 miliarde metri cubi.
***
Rosneft, cel mai mare concern petrolier din Rusia a prezentat preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, un pachet de propuneri de contrasancţiuni la adresa UE şi SUA. Propunerile concernului, cuprind, între altele :
1) limitarea colaborării internaţionale în folosirea modulilor ruseşti ai staţiei orbitale ISS,
2) interzicerea depozitării pe teritoriul Federaţiei Ruse a deşeurilor radioactive din ţările UE şi Statele Unite,
3) însuşirea bunurilor statelor respective şi ale cetăţenilor lor în Rusia ca asigurare pentru contractele neexecutate,
4) introducerea unui moratoriu pe exportul utilajului care se află deja în FR pentru sectorul petrolului şi gazului,
5) introducerea unei taxe anticipate de 100% pentru gazul importat din Rusia de către ţările Uniunii Europene şi
6) îngheţarea construirii gazoductului South Stream, prin intermediul căruia materia primă rusă va trece prin Marea Neagră spre Europa de Sud şi Centrală cu ocolirea Ucrainei.
Rosneft vrea încurajarea exporturilor de gaze spre ţările din zona Asia-Pacific şi propune reducerea de la 30% la 10% a taxei de export pentru consumatorii din această regiune. Propunerile Rosneft cuprind şi sprijinul financiar din partea statului pentru concernele şi băncile împotriva cărora UEşi SUA au impus sancţiuni. Banii pentru aceste scopuri ar putea proveni din rezervele Băncii Rusiei şi Fondul Bunăstării Naţionale, în care guvernul cumulează o parte din mijloacele câştigate din exportul petrolului în ideea finanţării sistemului de pensii.
***
În luna august, exporturile germane în Rusia au scăzut cu peste un sfert, dovedind astfel impactul sancţiunilor asupra celei mai mari puteri economice din Europa. Germania a exportat în Federaţia Rusă produse în valoare de 2,3 miliarde euro – o scădere de 26,3% comparativ cu luna august a anului 2013. Între lunile ianuarie şi august 2014 exporturile germane în Rusia au scăzut cu 16,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, atingând 20,3 miliarde euro.
Cum economia bazată pe export a Germaniei îşi încetineşte ritmul, restricţiile UE au afectat mai ales companiile mijlocii .Rusia se află pe locul 4 în topul celor mai importante pieţe de export pentru companiile germane producătoare de aparatură, multe dintre ele fiind mici şi mijlocii.
Producătorii germani se tem că sancţiunile le vor afecta reputaţia de furnizori de încredere, iar afacerile lor vor scădea în avantajul Chinei. Cifrele publicate demonstrează că exportul maşinilor germane şi al pieselor de schimb a fost cel mai grav afectat, înregistrând o scădere de 27,3% între lunile ianuarie şi augst, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013. Exportul de aparatură a scăzut cu 17,2%, iar cel al produselor chimice cu 5,9%.
***
În 2013 cheltuielile publice s-au redus foarte puţin în ansamblul ţărilor din UE, până la o medie de 48,5%. Cele mai ridicate cheltuieli publice în termeni de PIB corespund Sloveniei şi Greciei şi ajung la circa 60%. Finlanda şi Franţa depăşesc 57%, cu tendinţă de creştere. Danemarca atinge un nivel de 56,7%, Belgia un 54,4%, iar Suedia un 53,2%. Austria, Italia, Portugalia şi Ungaria se situează peste medie, cu nişte cheltuieli publice de aproximativ 50% din PIB. Olanda şi-a redus de asemenea cheltuielile la un 46,8%, în timp ce Marea Britanie le-a mărit la 45,3%. Germania înregistrează o sumă alocată cheltuielilor publice de circa 44,3% din PIB. Spania ajunge la aceeaşi cifră ca şi Germania – de 44,3% din PIB -, după o scădere de trei puncte procentuale faţă de datele din 2012. Această diminuare este cea mai mare înregistrată în ansamblul UE în aceeaşi perioadă. Cheltuielile publice au scăzut şi în Irlanda până la 40,5%, şi se situează la peste 38% în Estonia şi Bulgaria, în timp ce Letonia, Lituania şi România închid clasamentul cu cifre de aproximativ 35%.
***
După impozitul pe internet, guvernul lui Viktor Orban pregăteşte o nouă taxă controversată, de data aceasta pentru marile reţele comerciale.
Acum reţelele comerciale plătesc o taxă fixă pe cifra de afaceri, dar numai pentru produsele alimentare – şi aceasta este de 0,1% pe tranzacţiile anuale. Noua propunere a guvernului include praguri progresive. Nu vor plăti impozit reţelele comerciale mici, ale căror tranzacţii nu depăşesc 500 milioane forinţi pe an. Taxa de 0,1% este plătită de firmele ale căror tranzacţii anuale nu depăşesc 50 miliarde forinţi, iar taxa de 1% este plătită de reţelele magazinelor ale căror tranzacţii depăşesc 50 miliarde forinţi. Mai departe, pragul impozitului creşte cu 1% pentru fiecare tranzacţie anuală de 50 miliarde forinţi. Pragul maxim al impozitului pe tranzacţiile comerciale a fost stabilit la 6% pentru firmale ale căror tranzacţii comerciale în Ungaria depăşesc 300 miliarde forinţi pe an.
Singura reţea care va plăti cel mai mare prag va fi Tesco. Dacă impozitul va intra în vigoare, în baza tranzacţiilor de anul trecut, reţeaua britanică ar putea plăti 25,5 miliarde forinţi, iar a doua reţea mare afectată ar fi firma olandeză Spar, care ar avea de plătit 12 miliarde forinţi.
Un astfel de impozit a existat deja din anul 2010, când Fidesz a venit la putere – pragul maxim pentru cele mai mari reţele comerciale s-a ridicat atunci la 2,5% pe tranzacţiile anuale. Guvernul a renunţat la acest impozit câteva luni mai târziu, după sentinţa Curţii Europene de Justiţie.
***
Problema introducerii impozitului pe tranzacţiile comerciale ale hipermarketurilor în Polonia s-a ridicat de mai mulţi ani. Introducerea lui este cerută, între alţii, de NSZZ „Solidarnosc” şi PiS (Partidul Lege şi Dreptate), care a anunţat această idee în cadrul noului său program electoral. Impozitul pe magazinele mari universale ar aduce venituri la buget în valoare de circa 2 miliarde zloţi pe an.
Se susţine că aceasta ar însemna nu numai venituri suplimentare la buget, dar şi şansa firmelor comerciale mici, de familie, de a concura cu hipermarketurile. Acum tot mai multe firme mici dau faliment – la începutul anului erau în total în Polonia 357.000 magazine, dar în fiecare an dispar câteva mii.
La sfârşitul anului 2012 zece firme comerciale cu cele mai mari venituri au plătit în total 633 milioane zloţi impozit pe venit. Aproape jumătate din această sumă a fost plătită de Biedronka. Acum câteva zile, reţeaua de discounturi aparţinând portughezului Jeronimo Martins s-a lăudat că în anul 2013 a plătit în Polonia impozite de circa 700 milioane zloţi.
***
Metro AG, care deţine reţeaua de magazine Kaufhof, negociază achiziţionarea reţelei rivale Karstadt.Speculaţiile privind o posibilă fuziune între cei doi giganţi ai retailului din Germania au apărut de mult timp. În iulie, Metro a exclus ideea că ia în considerare o astfel de tranzacţie. Dar revista germană ‘Focus’ a anunţat că proprietarul Karstadt şi-a intensificat recent eforturile de a ajunge la un acord cu Kaufhof şi s-a întâlnit cu directorii care lucrează pentru lanţul rival de magazine. Revista susţine că investitorul austriac René Benko de la Karstadt s-a întâlnit cu directorul responsabil cu strategia Metro şi cu managerul Christian Baier.
Metro se aşteaptă la un profit operaţional de aproximativ 1,75 miliarde de euro în anul fiscal 2014, în linie cu câştigul din exerciţiul financiar precedent. Divizia Cash & Carry reprezintă aproximativ jumătate din vânzările grupului Metro, cu peste 750 de magazine în 28 de ţări din Europa şi Asia. Metro deţine şi o divizie de produse electronice, Media-Saturn, reţeaua de supermarketuri Real şi magazinele Kaufhof din Germania. În ultima perioadă, compania se extinde pe pieţele emergente pentru a compensa tendinţa de scădere a vânzărilor în Europa Occidentală. Pieţele emergente realizează o treime din vânzările Metro.
***
Un studiu efectuat în rândul a 29 de companii aeriene europene a dezvăluit disparităţi în tarifele percepute pentru folosirea oxigenului, care variază între zero şi 300 de euro, şi a conchis că pentru persoanele cu afecţiuni respiratorii călătoria este un „chin”.
„De la solicitarea autorizaţiei medicale, trecând prin traversarea aeroporturilor şi prin lipsa de pregătire a personalului de zbor, călătoria cu oxigen este un proces lent, scump şi care provoacă angoasă şi oboseală”, menţionează studiul care a cuprins companii aeriene precum TAP, Air France, British Airways, Ibéria, KLM, Brussels Airlines, Ryanair, Alitalia, Luxair, Aeroflot , Air Baltic şi Tarom.
Dintre companiile analizate, numai Air Baltic, British Airways şi Tarom oferă oxigen gratuit la bord, menţionează studiul, arătând că în unele ţări bolnavul trebuie să comande oxigenul cu cel puţin 48 de ore înaintea zborului, iar în altele această perioadă este extinsă la aproape o lună.
***
Guvernul francez va exonera de plata impozitelor, în afară de TVA (taxa pe valoare adăugată), diferitele entităţi responsabile cu organizarea Campionatului European de fotbal din 2016, ce se va desfăşura în perioada 10 iunie-10 iulie 2016. Această facilitate fiscală este justificată de avantajele economice aşteptate de la Euro 2016 de către economia franceză.
Beneficiile aşteptate sunt evaluate la 900 de milioane de euro şi vor proveni în principal din drepturile de transmisie.
Victor Ionescu
