Joi 6 noiembrie, actriţa de teatru şi film, scriitoarea, regizoarea şi profesorul universitar doctor Olga Delia Mateescu împlineşte 65 de ani. A jucat în neumărate roluri celebre pe scena Naţionalului bucureştean, unde activat timp de 30 de ani, a jucat în filme pentru marele şi micul ecran, a scris şi regizat piese de teatru, a scris volume de teatru şi proză scurtă, a avut participări la producţii radiofonice. Prin întreaga sa carieră a artistică, Olga Delia Mattescu s-a distins ca un exponent de talie al actului cultural din ţara noastră.
Olga Delia Mateescu s-a născut la 6 noiembrie 1949 la Livezile, în judeţul Bistriţa – Năsăud, fiind fiica actriţei Aura Râmniceanu şi a medicului Igor Volosievici. La Vîrsta de trei ani părinţii ei se despart, Olga mutându-se cu mama ei la Reşiţa unde parcurge studiile liceale.
A absolvit în anul 1969 Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti – Secția Limbi romanice și clasice, iar în anul 1973 a a absolvit şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesorului Dem Loghin.
În perioada în care studia filologia a făcut parte din trupa teatrului studenţesc Podul, iar în anul 1973, la absolvirea IATC i s-a decernat Premiul Şcolilor de Teatru.
Tot în anul 1973 debutează pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu rolul Caterina din „Furtuna”, de Nikolai Alekseevici Ostrovski, în regia lui George Teodorescu. În perioada 1973 – 2003 a jucat în numeroase roluri de succes pe această scenă teatrală, dintre acestea menţionăm rolul Maria Cristina Oniţă – în „Acord”, de Paul Everac, regia Letiţia Popa, 1977, Inocenta – în „Gimnastică sentimentală” de Vasile Voiculescu, regia Alexandru Toscani, în 1980, Sora Ratched – în „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman, regia Horea Popescu, în anul 1983, Rachel – în „Vassa Jeleznova” de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, în 1988, Medeea – „Trilogia antică” după Euripide şi Seneca, regia Andrei Şerban, 1990, Elizabeth Proctor – „Vrăjitoarele din Salem” de Arthur Miller, regia Felix Alexa, 1991, Mira – „Salt mortal” de Aziz Nesim, regia Gavril Pinte, 1994, Narcisa – „Tehnica raiului” de Mihai Ispirescu, regia Dan Micu, 1997, Catherine Shimma – în „Dragoste în hala de peşte” de Israel Horovitz, regia Ion Cojar, în 1998, Sylvia Archibald – în „Aşteptând la Arlechin” de Noel Coward, regia Ion Cojar, în 2002 sau Ranievskaia – în „Maşinăria Cehov” de Matei Vişniec, regia Cristian Ioan, în anul 2003.
A debutat în film în anul 1974, în pelicula „Tată de Duminică”, în acelaşi an debutând şi pe micul ecran, în filmul „Bălcescu”. A mai jucat în filme precum „Cercul magic” (1975), „Domnişoara Nastasia” (1976), „Dumbrava minunată” (1980), „Aşteptând un tren” (1982), „Misterele Bucureştilor” (1983), „Colierul de turcoaze” (1985), „Aştept provincia” (1995), „Secretul Mariei” (2005), „Vocea inimii” (2006), sau „Fumatul poate să ucidă” (2010), produs de UNATC şi regizat de Millo Simulov – ea însăşi fiind o fumătoare înrăită !.
În producţii TV a mai jucat în roluri precum Otilia – în „Secretul Mariei”, regia Mihai Bauman, Doina Zotincă, Antena 1, 2005 şi Georgeta – în „Vocea inimii”, regia Mihai Bauman, Doina Zotincă, Antena 1, 2006.
Este doctor în Istoria Teatrului din anul 1999, titlu obţinut la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, sub conducerea prof. univ. Ileana Berlogea.
A mai jucat în rolul Fraulein, în „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, regia Dan Tudor, la Teatrul Metropolis şi a regizat, la Teatrul Masca, propria piesă – „Grenada” – debutul regizoral al Olgăi.
De asemenea a jucat la Teatrul Radu Stanca din Sibiu, în anul 2003, în „Comedie de modă veche” de Aleksei Arbuzov, regia Puiu Şerban, a participat la seria de emisiuni radiofonice „Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim” şi a montat piesa de teatru radiofonic „Ferma de struţi”, în regia lui Dan Puican, în anul 2004.
A susţinut recitaluri de poezie ca „Miniaturi lirice şi coregrafice”, în regia lui Miriam Răducanu, „Ion Caraion”, în regia lui Gavril Pinte, sau în regie şi adaptare proprie – spectacolele „Pe la ceasul cinci spre seară” de Federico Garcia Lorca şi „Scrisori basarabene”.
A scris volumul de dramaturgie „Urme”, Eeditura Cartea Românească, 1997, „Capricii”, editura Unitext, 1997, piesa „Fantoma de la Coventry”, în cadrul antologiei de texte premiate „Operaţie pe cord deschis”, editura Astra Braşov, 1998, volumul de dramaturgie „Statuia Libertăţii”, editura Cartea Românească, 1999, volumele „Medeea în război cu timpul”, editura Universalia, 2000 şi „Ferma de struţi”, editura Cartea Românească, piesele „Astă seară nu moare nimeni”, Antologia Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, 2002, „No one’s going to die tonight”, revista „Romanian Review”, 2003, „Ce soir personne ne meur”, revista „Revue Roumaine”, 2003, romanul „Manuscrisul”, editura Carte de suflet, 2003 şi volumul „Şampanie în lanul de grâu”, editura Muzeul Literaturii Române, 2004.
Cărţile ei preferate sunt „Jocul cu mărgele de sticlă“ a lui Hermann Hesse, „Muntele vrăjit“ a lui Thomas Mann şi „Legendele şi miturile Greciei antice“.
Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti, şi membră a UNITER.
A obţinut numeroase premii şi distincţii cum sunt Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler – în 2004, Premiul de Creaţie al Teatrului Naţional pentru rolul Inocenta – „Gimnastică sentimentală” de Vasile Voiculescu, 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie, Premiul I. C. Brătianu – la Concursul Naţional de Literatură Nihil Sine Deo – Braşov pentru piesa „Fantoma de la Coventry” – în 1997, Premiul UNITER pentru Cea mai bună piesă a anului 1997 – „Capricii”, sau Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie, pentru volumul „Ferma de struți” – în anul 2003.
Olga Delia Mateescu a fost căsătorită de 2 ori şi are 2 copii.
