„Chiar dacă suntem un sistem bipartit, asta nu înseamnă că trebuie să fim în conflict perpetuu”, afirma un senator republican după victoria partidului său în alegerile parţiale de marţi din Statele Unite, citat de cotidianul american „The New York Times”. Şi, în opinia aceluiaşi ziar, „el va trebui să probeze că astea nu au fost numai vorbe goale”, deoarece campania electorală a republicanilor s-a aflat sub semnul „negativismului”, ei pedealând aproape exclusiv pe eşecurile preşedintelui Obama”. Publicaţia portugheză „Diário de notícias” subliniază că „este pentru prima oară începând din 2006 când republicanii controlează ambele camere ale Congresului, ceea ce lasă să se întrezărească un final de mandat dificil pentru Obama”. „America începe să întoarcă pagina Obama”, titrează ziarul francez „Le Monde”, care îl prezintă totodată pe Mitch McConnell, liderul proaspetei majorităţi republicane din Senat”. „Mitch şi mai cum?”, întreabă ironic ziarul. Şi asta pentru că, după cum arată „Le Monde”, „McConnell, în vârstă de 72 de ani, este aproape necunoscut, deşi este senator de Kentucky încă din anul 1984”. Dacă va fi bun sau rău, nu se ştie pentru că, potrivit unui democrat citat de acelaşi ziar, „el nu are nicio valoare, vrea doar să fie recunoscut fără să facă ceva în mod special”. Pentru alţii însă, el este „un Tiger Woods al politicii, ceea ce îl face formidabil”, subliniază acelaşi „Le Monde”.
Dar deşi recentele alegeri din SUA au readus America pe prima pagină a ziarelor, asta nu înseamnă că presa internaţională ar fi dat uitării criza din Ucraina. Dacă răsfoim presa ucraineană, veştile ar părea mai degrabă bune: „Statele Unite susţin Ucraina şi acţiunile preşedintelui Petro Poroşenko” şi „Ucraina va cheltui pentru apărare până la 3% din PIB” sunt titlurile unor articole apărute în publicaţia „Korrespondent”, în timp ce „Ukrainska Pravda” anunţă că „Ucraina a achitat Rusiei 1,45 miliarde dolari pentru gazele livrate anterior”. Căt despre recentele alegeri din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, acestea nu par să aibă şanse de a fi recunoscute de comunitatea internaţională. Cea mai recentă ţară care face un anunţ în acest sens este Turcia, care, în publicaţia „Radikal”, precizează: „Alegerile din 2 noiembrie, în regiunile Doneţk şi Lugansk, contravin Protocolului de la Misk din 5 septembrie şi, din punct de vedere al Turciei, nu sunt valabile”. Dar Rusia ce mai are de gând? În ziarul britanic „The Guardian”, un distins comentator subliniază nu fără îngrijorare: „Grandiosul proiect al lui Putin, acela de a reda mândria ruşilor mâhniţi de căderea Uniunii Sovietice, continuă. Cât de departe va mai merge Putin întru remodelarea continentului european?” Şi acelaşi comentator vorbeşte şi despre următorii posibili candidaţi pe lista de tir a Kremlinului: Moldova, Georgia şi ţările baltice, care toate se întreabă cu nervozitate care va fi pasul următor al Moscovei”. Cât despre Crimeea, în ziarul moscovit „Pravda”, anexarea ei de către Rusia a primit şi binecuvântarea fostului preşedinte al URSS, Mihail Gorbaciov. „A fost o greşeală făcută în timpul dezmembrării Uniunii Sovietice. Atunci trebuia hotărâtă soarta Crimeii, o dată pentru totdeauna. Comunitatea internaţională trebuie să accepte această realitate”. „Declaraţia lui Gorbaciov a fost un şoc pentru Occident şi mai ales pentru Statele Unite”, opinează „Pravda”, după care subliniază: „Şi ca să pună capac la toate, Gorbaciov a mai lăudat şi un recent discurs al lui Putin”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
