Prosteste de amploare în Belgia, inima Uniunii Europene, împotriva austerităţii. Atmosferă incendiară la Manifestaţia naţională, titrează La Libre Belgique. Belgienii demonstrează la Bruxelles împotriva măsurilor de austeritate ale guvernului, fluturând torţe şi pancarte, opunânu-se îngheţării salariilor şi reducerii serviciilor publice. Guvernul belgian de coaliţie a susţinut că schimbările sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar şi a lansat o invitaţie la dialog sindicatelor, scrie Le Soir. Poliţia a răspuns cu gaze lacrimogene şi arestări la incidentele catalogate de sindicate drept contraproductive, adaugă Belga. O grevă istorică are loc şi în Germania, unde conductorii de tren au început o acţiune de protest de cinci zile, cea mai lungă din ultimii 20 de ani, anunţă Euronews. Sindicatul feroviar revendică măriri salariale şi o reducere a timpului de lucru. Tot la Bruxelles, dezvăluirea unor documente confidenţiale corporatiste de la Luxembourg, numită LuxLeaks, ridică semne de întrebare despre rolul Comisiei Europene, scrie The Wall Street Journal. Luxembourg-ul, noul centru al evaziunii fiscale, titrează Le Monde. O anchetă arată că Luxembourg-ul ar fi încheiat acorduri fiscale secrete cu peste 300 de multinaţionale, antrenând astfel pierderea a miliarde de euro în paradisuri fiscale. Circa 40 de ziare internaţionale, între care şi Le Monde, în partenariat cu Consorţiul Internaţional pentru jurnalism de investigaţie, ICIJ, au condus ancheta şi au dezvăluit scandalul financiar care ajunge chiar şi la preşedintele noii Comisii Europene, Jean-Claude Juncker. În timp ce miniştrii de finanţe ai UE s-au reunit ieri la Bruxelles, noul şef al CE nu a dat niciun răspuns, comentează The New York Times. La rândul său, executivul european anchetează din iunie practicile fiscale ale Marelui Ducat, completează The Guardian. Pentru Libération, Luxembourg-ul a dobândit statutul de „gaură neagră” a fiscalităţii în sânul Europei, deoarece a jucat un rol foarte activ pentru a facilita aranjamentele fiscale. Partenerii europeni ai Ducatului sunt furioşi, titrează Le Soir, arătând cum „sifonează” Luxembourg-ul veniturile belgiene prin dumping fiscal.
Pentru ieşirea din criza ucraineană, dincolo de sancţiuni, Uniunea Europeană trebuie să caute şi canale de comunicare cu Rusia, a declarat Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Federica Mogherini, notează European Voice. Însă se pare că Rusia mută rachete balistice cu rază scurtă de acţiune în apropierea graniţei estice a Ucrainei, potrivit unor oficiali americani citaţi de Business Insider. Totodată, avioane F-16 ale NATO au interceptat un avion rusesc Il-20 de supraveghere, deasupra Mării Baltice, a anunţat armata letonă pe Twitter, informează Businessweek. După o serie de incidente similare care s-au înmulţit în timpul conflictului din Ucraina, NATO spune că interceptările au ajuns la o sută în 2014, adaugă Bloomberg. Tensiunile nu s-au limitat la zona baltică, o navă ştiinţitifică rusească fiind detectată marţi spre miercuri în zona economică exclusivă a Portugaliei, şi escortată de Marina lusitană până în apele internaţionale, au relatat Radio Renascenca şi Euronews. „Rusia forţează limitele ordinii internaţionale”, avertizează generalul Martin Dempsey, şeful Statului Major Interarme al SUA, citat de site-ul Defense.gov. NATO trebuie să îşi suplimenteze prezenţa militară în estul Europei pentru a proteja statele membre, dar şi ţări precum Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, aflate într-o situaţie dificilă, a declarat Dempsey, subliniind: „Probabil va trebui să luăm anumite măsuri pe toate planurile, aerian, maritim şi terestru, şi să am putea readuce în Europa forţele pe care le-am retras”. „Din cauza presiunilor intense din estul Europei şi în contextul măsurilor de garantare a securităţii în ţările baltice, în Polonia şi în România, este nevoie de o prezenţă militară suplimentară, prin rotaţie”, a argumentat şi generalul Philip Breedlove, Comandantul suprem al forţelor aliate ale NATO în Europa, citat de Stars and Stripes.
Tot în categoria informaţiilor din domeniul militar, amintim că Franţa ar putea întârzia cu trei luni livrarea primelor două nave de tip Mistral Marinei ruse, după cum relatează The Moscow Times. În altă ordine de idei, Franţa şi Regatul Unit au lansat etapa studiilor industriale pentru viitoarea dronă de luptă franco-britanică, încredinţând realizarea ei firmelor Dassault Aviation şi BAE Systems, informează revista Challenges. Aceste studii în valoare de 250 de milioane de euro vor defini tehnologiile-cheie ale viitorului aparat de zbor fără pilot, prevăzut pentru anul 2030. (Cristina Zaharia)
