În data de 6 octombrie (întâmplător era ziua comemorării executării la Arad a celor treisprezece generali paşoptişti) M. André Goodfriend, însărcinatul cu afaceri al ambasadei Statelor Unite din Budapesta a anunţat că mai puţin de 10 persoane cu funcţii guvernamentale au primit interdicţie de a intra pe teritoriul Statelor Unite pentru că există dovezi, că ei au săvârşit acte de corupţie. Ulterior oficialul a precizat că este vorba despre şase persoane, dar a revenit, spunând că pot apărea şi alte nume pe listă. Temeiul juridic al deciziei americane este proclamaţia prezidenţială nr. 7750 din 2004, potrivit căreia Statele Unite poate să refuze fără nici o explicaţie intrarea pe teritoriul său a persoanelor corupte, care au tras foloase din acte de corupţie sau au lezat interese americane. Este de menţionat că interdicţia nu se aplică faţă de acele persone care călătoresc oficial în America.
Apoi au apărut informaţii noi privind identitatea celor acuzaţi de corupţie. Prima care a dezvăluit că este vizată de interdicţie a fost doamna Vida Ildikó preşedintele Autorităţii Fiscale Naţionale, care a recunoscut că a fost anunţată de către Ambasada SUA că s-a luat măsura amintită faţă de ea. Vida Ildikó a precizat însă că nu a fost motivată sub nici o formă această decizie, pe care a calificat-o ca fiind una „josnică” şi „calomnioasă”. Vida a spus că imediat după ce a primit înştiinţarea, ea şi-a anunţat superiorii, contrazicând astfel oficialii guvernului, care până atunci susţineau că nu au avut cunoştinţă despre măsura luată de Statele Unite, înainte ca această să devină publică.
Potrivit presei maghiare, pe lângă Vida, Habony Árpád, consilierul principal al primului ministru, Heim Péter directorul Institutului de Cercetări Economice „Századvég”, Giró Szász András fost purtător de cuvânt al guvernului toţi cu legături foarte strânse de pardidul de guvernământ Fidesz şi de premierul Orbán Viktor ar mai figura pe lista persoanelor non grata.
Ministrul de externe al Ungariei, Szíjjártó Péter în data de 21 octombrie s-a întâlnit cu secretarul de stat american în Ministerul de Externe, Victoria Nuland, şi a cerut dovezi în legătura cu acuzaţiile formulate, însă a trebuit să se mulţumească cu răspunsul sec al lui Nuland, cum că Statele Unite au informaţii credibile despre actele de corupţie săvârşite de persoanele faţă de care s-a luat măsura specială. M. André Goodfriend, a completat această declaraţie cu precizarea că informaţiile lor nu se bazează doar pe ceea ce a scris presa, au şi surse proprii, care confirmă acuzaţiile. De remarcat este şi faptul că ministrul Szíjjártó a fost primit doar de un secretar de stat şi nu de omologul său, John Kerry.
Tensiunile dintre Washington şi Budapesta sunt în creştere, pentru că – spun americanii – nu se întâmplă nimic, Guvernul maghiar nu a iniţiat anchete faţă de persoanele acuzate. Oficialii maghiari însă spun că nu au nici un motiv să cerceteze pe cineva doar în urma unor afirmaţii, neînsoţite de dovezi.
Fără îndoială că acest scandal are şi o latură politică. Această dimensiune rezultă din faptul că Statele Unite au dat publicităţii decizia amintită. Până acum aşa ceva s-a întâmlat doar când era vorba de cetăţeni ruşi sau ugadezi, dar niciodată faţă de cetăţeni din state membre UE.
Trebuie să precizăm că acest scandal nu a apărut din senin. Ungaria a primit semnale mai blânde din America, pe care, însă, le-a ignorat. Victoria Nuland a critcat Ungaria pentru că a adoptat o serie de măsuri, care ameninţă democraţia şi tolerează corupţia. În lipsa unui răspuns maghiar, a sosit un al doilea avertisment: Hillary Clinton, fost ministru de externe, a spus la Dublin că Ungaria a făcut paşi înapoi în ceea ce priveşte sistemul democratic. Fosta primă doamnă a vorbit despre măsurile de reorganizare a presei publice, a Parlamentului, restrângerea competenţelor Curţii Constituţionale. Răspunsul Ministerului de Externe ungar a fost că Hillary Clinton nu a mai fost în Ungaria de multă vreme, nu cunoaşte realităţile din această ţară şi probabil că a fost prost sfătuit ce consilierii ei. Ultimul avertisment a venit de la cel mai înalt nivel. În septembrie, Barack Obama, vorbind la Conferinţa pentru Iniţiativa Globală, a dat ca exemplu Ungaria, ţară unde reglementările fără sfârşit intimidează şi obstrucţionează societatea civilă. Ministerul de Externe maghiar nici de această dată nu a considerat necesar să dea un răspuns de fond. S-a mulţumit cu un comunicat laconic, în care a precizat că poporul maghiar iubeşte libertatea şi nu ar suporta nici o restrângere a drepturilor sale. “Criticile privind împiedicarea activităţii societăţii civile nu au nici o bază”, se arăta în comunicat.
Potrivit unor surse guvernamentale, SUA nu ar fi procedat la publicarea interdicţiilor nici măcar după acest răspuns. Ceea ce i-a scos din sărite pe americani a fost o “şmecherie” tipic est- europeană. După ce ambasada a anunţat guvernul – în mod discret – despre măsurile luate, săptămânalul Heti Világgazdaság (o publicaţie apropiată guvernului) a scris că Autoritatea Fiscală Naţională a început verificări la mai multe firme americane din Ungaria, sugerând că interdicţia ar putea să fie un semnal de descurajare a controlorilor. Trucul însă nu a funcţionat, SUA a dezvăluit măsura interdicţiei, iar impactul mediatic a fost mult mai mare decât s-ar fi putut aştepta.
Motivul politic al acestui scandal pare să fie mult mai important decât unele acte de corupţie, care, de altfel, probabil că au şi fost săvârşite, şi, foarte posibil, ca americanii să aibă şi dovezi solide. Guvernul Orbán a abdicat de la principiile statului de drept, este o certitudine, este de ajuns să ne gândim la încălcarea libertăţii presei, la modificarea Legii electorale care a asigurat partidului de guvernământ o majoritate parlamentară de 2/3, deşi a obţinut doar 45% din voturi, nerecunoaşterea unor culte religioase, pensionarea forţată a magistraţilor, etc.
Probabil că ceea ce îngrijorează SUA este apropierea Ungariei – ţară membră NATO – de Rusia lui Putin. Contractul de 10 miliarde de euro pentru retehnologizarea centralei atomice de la Paks şi susţinerea de către Ungaria a conductei de gaz South Stream fac ca Ungaria să devină vulnerabilă faţă de Rusia şi să devină un cap de pod al Moscovei în UE.
Se pare că poziţiile sunt inflexibile. SUA nu renunţă, Ungaria nu cedează. În aceste condiţii ne putem aştepta la escaladarea conflictului diplomatic dintre cele două ţări.
Autor: Ervin Székely
