Producţia industrială a României a crescut în primele nouă luni din 2014 cu 7,4% faţă de perioada similară din 2013, arată Institutul Naţional de Statistică /INS/. În perioada 1 ianuarie -31 septembrie 2014, comparativ cu perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2013, producţia industrială a fost mai mare cu 7,4%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+8,8%) şi industriei extractive (+0,6%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 3,6%.
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri: industria bunurilor de capital (+13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+8,2%), industria bunurilor intermediare (+4,6%) şi industria bunurilor de uz curent (+4,4%). Industria energetică a scăzut cu 1,4%.
Toate maşinile produse în acest moment în Europa, chiar şi automobilele de lux cum sunt Bentley şi Ferrari, au cel puţin o piesă produsă în una din cele mai mari şi vechi fabrici din Sibiu, printre primii cinci exportatori ai României, companie cotată la Bursa de Valori Bucureşti.
Firma de la Sibiu de producţie sută la sută românească produce aproape exclusiv pentru export, deşi înainte de 1990 producea doar pentru piaţa internă. Produsele de la Sibiu ajung în 23 de ţări, de pe trei continente. Cifra de afaceri a companiei a atins 105 milioane de euro, din care exportul reprezintă 75%, conform directorului firmei. Produsele companiei sunt asamblate pe automobile precum BMW, Mercedes, Peugeot, Renault, Audi, Ford, Fiat, Citroën şi Kia.
Produsele cumpărate online sunt cu până la 40% mai ieftine comparativ cu produsele cumpărate din magazinele tradiţionale, arată studiul „Price Index” realizat în România în luna octombrie.
Preţuri mult mai bune în mediul online au fost înregistrate la cărţi, telefoane şi tablete, cu diferenţe semnificative, de până la 27%, pe perioada campaniilor promoţionale, faţă de retailul tradiţional.
Discount-ul mediu de 18% aplicat cuptoarelor cu microunde a impus această categorie printre cele mai avantajoase pentru cumpărători. În cazul electrocasnicelor mari, mediul online oferă o gamă variată de modele dar şi preţuri în medie cu 4-5% mai mici decât în magazinele offline de specialitate.
Studiul realizat în prima parte a lunii octombrie a luat în calcul 15 categorii şi 150 de produse. Pentru fiecare categorie au fost analizate câte 10 produse alese aleator din 27 de magazine online şi offline, magazinele fiind selectate după relevanţa lor în categorie.
Administraţia fiscală portugheză cercetează atent relaţiile tuturor companiilor autohtone cu Luxemburgul. În vizorul Fiscului se află identificarea societăţilor care au sucursale sau filiale în acea ţară şi care ar putea beneficia de scheme fiscale asemănătoare celor dezvăluite de presa internaţională. În afara anchetei interne a Autorităţii Fiscale , va fi activat şi acordul de schimb de informaţii fiscale, semnat în 2012 cu Marele Ducat.
Mai multe cotidiene internaţionale au dezvăluit că 340 de companii multinaţionale au canalizat miliarde de euro prin Luxemburg, unde profitau de acorduri fiscale secrete pentru a plăti impozite care în unele cazuri nu depăşeau 1%.
Vor fi urmărite 10 companii multinaţionale cu prezenţă fizică în Portugalia care ar putea fi implicate direct în aceste scheme abuzive.
Guvernul german vrea să-şi majoreze investiţiile publice cu 10 miliarde de euro în perioada 2016-2018 pentru a stimula creşterea economică. Nu va avea loc o creştere a împrumuturilor guvernamentale pentru a finanţa aceste investiţii. Berlinul menţinând obiectivul de a avea un buget echilibrat anul viitor, pentru prima dată în ultimii 45 de ani.
Acest anunţ vine într-un moment în care guvernul pro-austeritate condus de Angela Merkel este presat de partenerii europeni să-şi majoreze cheltuielile pentru a evita intrarea zonei euro într-o nouă recesiune.
Fondurile suplimentare oferite de guvern ar trebui să stimuleze şi investiţiile private. Prognozele guvernamentale mizează pe o multiplicare de cinci ori, adică investiţii publice de 10 miliarde de euro ar genera investiţii private de 50 de miliarde de euro.
Cu 60 de miliarde de euro Germania ar aduce o contribuţie echivalentă cu ponderea economiei sale (20% din PIB-ul UE) la investiţiile de 300 de miliarde de euro vizate de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a avertizat că o continuare a tendinţei actuale de scădere a preţului petrolului ar putea antrena o diminuare a producţiei şi a ofertei, întrucât statele exportatoare de petrol nu vor mai investi în dezvoltarea extracţiei. Cotaţiile barilului de petrol au coborât cu 25% faţă de luna iunie, ajungând în prezent sub 80 de dolari pe baril, fenomen ce se datorează parţial şi creşterii producţiei petrolului de şist în SUA.
În ce priveşte evoluţia preţului petrolului pe termen scurt, OPEC consideră că fundamentele pieţei nu justifică o continuare a scăderii acestuia şi estimează că începând de la jumătatea anului viitor cotaţiile petrolului vor începe să crească şi vor ajunge treptat la o medie de 110 dolari barilul, care se va menţine până la sfârşitul deceniului.
Producţia OPEC stabilită prin cotele statelor membre este de 30 de milioane de barili pe zi.
Compania japoneză de leasing aerian SMBC Aviation Capital a făcut o comandă pentru 80 de avioane Boeing Co 737 Max, aceasta fiind cea mai mare comandă făcută vreodată de o companie de leasing aerian pentru acest tip de avion. Valoarea de catalog a celor 80 de avioane Boeing Co 737 Max este de 8,5 miliarde de dolari.
SMBC, companie controlată de Sumitomo Mitsui Financial Group, are deja o flotă de peste 370 de avioane pe care le împrumută companiilor aeriene, în rândul clienţilor săi numărându-se 95 de transportatori.
Boeing Co 737 Max, un aparat monoculoar cu 200 de locuri şi un consum redus de combustibil, este principalul rival al avionului Airbus A320neo. În luna iulie a acestui an, SMBC Aviation a făcut o comandă constructorului european Airbus pentru 115 avioane A320, în valoare de 11,7 miliarde de dolari.
Grupul Arla Foods, cea mai mare companie de lactate din Danemarca, va dona săracilor o cantitate de 15 tone de brânză care este vizată de embargoul introdus de Rusia pentru produsele alimentare provenind din Uniunea Europeană.
În perioada care a trecut de la introducerea embargoului, Arla a reuşit să găsească alte pieţe pentru aproape toate produsele afectate însă o mică parte din ele, din diferite motive, nu pot fi reambalate sau vândute, a informat compania într-un comunicat publicat pe pagina sa de Internet. Compania a precizat că are de gând să doneze 15 tone de brânză către Food Bank, o organizaţie non-profit din Danemarca care donează alimente săracilor.
Pentru a răspunde la dificultăţile de pe piaţă aşteptate în unele sectoare ca urmare a embargoului rusesc, Comisia Europeană va aloca o finanţare suplimentară de 30 de milioane de euro pentru programele de promovare ale Politicii Agricole Comune (PAC) care încep în 2015, pe lângă cele 60 de milioane de euro prevăzute deja anual în bugetul PAC pentru aceste programe.
Datele obţinute de la sateliţi identifică existenţa unei crize a apei în creştere, criză care are potenţialul de a afecta grav agricultura şi de a declanşa noi războaie şi crize sociale. În cadrul unui studiu apărut în revista Nature Climate Change, Jay Famiglietti de la Jet Propulsion Laboratory, din cadrul NASA, prezintă date conform cărora, pe măsură ce seceta afectează diferite regiuni, acviferele majore ale planetei sunt secate într-un ritm accelerat, cu mult mai rapid decât ritmul de regenerare a acestor rezervoare subterane cu apă pluvială.
Astfel, conform datelor adunate de satelitul GRACE, din cadrul acestui program, acviferul din nord-vestul Indiei, care alimentează două naţiuni între care există deja tensiuni, India şi Pakistan, pierde aproximativ 17,7 kilometri cubi de apă pe an începând de anul trecut. Într-o altă regiune volatilă a planetei, Orientul Mijlociu, acviferul aflat sub părţi din Iran, Irak, Siria şi Turcia este de asemenea ameninţat, pierzând în medie 13 kilometri cubi de apă pe an.
Toate acestea închid un cerc vicios. Pe măsură ce perioadele de secetă devin mai frecvente în contextul schimbărilor climatice, oamenii extrag mai multă apă din pânza freatică. Acest lucru duce la rândul său la scăderea debitelor râurilor, context în care este extrasă şi mai multă apă din rezervoarele subterane.
„Le Printemps”, tablou pictat de Edouard Manet, a fost adjudecat pentru 65,12 milioane de dolari, în cadrul unei licitaţii organizate de Christie’s, la New York, ceea ce reprezintă un record pentru artistul impresionist francez. Până în prezent, cea mai mare sumă plătită pentru un tablou de Manet (1832-1883) era de 33,2 milioane de dolari.
„Le Printemps”, care o înfăţişează pe actriţa Jeanne Demarsy din profil, ţinând în mână o umbrelă uşor sprijinită pe umăr, a fost expus la Paris în 1882, cu numai un an înainte de moartea pictorului. Evaluată între 25 şi 30 de milioane de dolari (între 20 şi 24 milioane de euro), lucrarea aparţinea de peste un secol aceleiaşi familii şi, în ultimii 20 de ani, a fost expusă la National Gallery of Art din Washington (împrumutată).
