Hidroponia este metoda de a cultiva plantele direct în apă. Termenul provine de la cuvintele greceşti “hidros”, care înseamnă apă şi “ponos”, care înseamna muncă. Conceptul a fost redescoperit în anii ’30 la Universitatea Berkeley din California, de dr. Gericke, care a popularizat această metodă. În realitate, ea există din cele mai vechi timpuri.
Grădinile suspendate ale Babilonului sau de oamenii care trăiau la altitudine, în jurul unor lacuri precum Titiqaqa în Peru sau Inle în Myanmar, care îşi cultivau grădinile pe suprafaţa apei, pe suporturi de paie sau alte materiale – sunt lucruri cunoscute de toată lumea.
În Romania, culturile sau serele hidroponice sunt încă destul de rar întâlnite, dar în ţări precum Japonia, Olanda, Franţa, Marea Britanie, Danemarca, Israel, Australia , reprezintă o tehnologie de cultură agricolă modernă, aplicată pe scară largă pentru legume, fructe, furaje, plante medicinale şi flori. În lume, la ora actuală, există milioane de hectare de culturi hidroponice, mare parte din legumele, zarzavaturile, fructele, plantele aromatice din hipermarket-uri provenind din sistemele de cultură fără sol.
Anumite plante, precum orezul, nuferii sau plantele carnivore, se pot adapta cu uşurinţă în medii de cultură slab oxigenate sau chiar stagnante, însă majoritatea plantelor au mari dificultăţi cu lipsa oxigenului de la nivelul rădăcinilor. Dacă oxigenul lipseşte la acest nivel, planta se asfixiază, chiar dacă este udată corespunzător. Aşadar, plantele pot creşte în apă, dar nu în orice condiţii. Apa trebuie să fie “vie”. Această funcţie este realizată de hidroponie – o metodă de cultivare care stimulează creşterea plantei prin controlul cantităţii de apă, săruri minerale şi – cel mai important – al cantităţii de oxigen dizolvat în apă.
Sunt produsele hidroponice organice (Eco)?
Cei mai mulţi specialişti spun că nu sunt, pentru simplul fapt că nu folosesc solul ca substrat de creştere. Cât despre fertilizatori, până la ora actuală nu există un fertilizator complet organic pentru hidroponie. Dar în mod sigur există pe piaţă fertilizatori atât de bine formulaţi încât nu depozitează nici un reziduu toxic sau vreun metal greu în plante şi nu afectează negativ fiziologia acesteia, dacă sunt folosite corect.
În multe ţări se practică odată cu creşterea peştilor şi însămânţarea de culturi hidroponice. Apa pentru aceste culturi provine din sistemul de cultură al peştilor şi are o încărcătură de azot suficientă pentru buna dezvoltare a plantelor. Prin intermediul acestor culturi, ele desăvârşesc procesul de tratare a apei în sistemele recirculante, reuşind să elimine inclusiv nitraţii din sistem.
Deşi are încă destui contestatari, hidroponia, ca orice altă activitate, poate avea rezultate bune sau rele în funcţie de cultivatori şi obiectivele acestora.
Se poate folosi metoda hidroponică pentru cultura de masă a unor produse de slabă calitate – cum ar fi roşii care nu au gust sau trandafiri care nu au miros. Aceste rezultate sunt cauzate nu de metoda în sine, ci de încercarea unora de a economisi acolo unde nu este cazul, pentru a scoate profituri mai mari. Hidroponia folosită corect duce la obţinerea de alimente cu cel mai înalt conţinut nutritiv, pline de gust şi de aromă.
Este adevărat că hidroponia poate creşte poluarea, dacă foloseşte vata minerală sau dacă funcţionează în sistem run-to-waste (fertilizatorii nu sunt reciclaţi). Însă metoda hidroponică poate fi aplicată şi ecologic şi poate oferi hrană de cea mai bună calitate pentru toată populaţia planetei, permiţând cultivarea oricăror plante chiar şi în condiţiile cele mai vitrege, în ţările cele mai sărace, chiar şi acolo unde pământul este sărac iar apa este foarte puţină.
În unele ţări din lumea a treia, echipe de voluntari îi învaţă pe localnici cum să-şi construiască sisteme hidroponice din deşeuri industriale. În Olanda, unde metoda are succes, la finalul unui ciclu de producţie de legume, vata minerală se refoloseşte.
Afacere de viitor
În România, există din ce în ce mai mulţi antreprenori care îşi fac o afacere din această metodă de cultivare, care este foarte productivă, deci avantajoasă. Una dintre cele mai mari sere hidroponice, cu tehnologie olandeză, se află la Reghin, mai exact în Breaza, judeţul Mureş. Investiţia a avut o valoare de un milion de euro.
La 50 de km de Iaşi, în comuna Bivolari, există alte sere particulare unde roşiile sunt cultivate hidroponic. Cu ajutorul unui program special de calculator, la fiecare 40 de minute, fiecare plantă primeşte apa şi substanţele necesare creşterii. Răsadul creşte în vată minerală şi poate ajunge până la 14m înălţime, iar roşiile se coc pe rând, timp de 11 luni, asigurând recolta pentru tot anul.
Grădina din apartament
Hidroponia poate fi adaptată şi grădinăritului casnic, chiar în interior. În Statele Unite, în ultimii 25 de ani în special, diverşi producători au dezvoltat şi oferit publicului unităţi mici pentru grădinărit, care folosesc tehnologii identice cu cele folosite de cultivatorii comerciali. Aceste sisteme mici sunt concepute pentru publicul larg şi pot fi instalate în balcon, în hol, în bucătărie sau în camera de zi. La noi sunt încă destul de scumpe (câteva mii de euro) dar fenomenul capătă amploare, din dorinţa oamenilor de a consuma produse asupra cărora au control direct.
Specialiştii spun că agricultura hidroponică este afacerea viitorului şi că va fi cea mai utilizată în Europa în următorii 20 de ani. Calitatea produselor ţine însă numai de conştiinţa celor care au aceste afaceri, metoda putând garanta legume sănătoase şi gustoase în funcţie de sistemele şi de îngrăşamintele folosite.
Surse: www.hidroponica.ro, www.gazetadeagricultura.ro, www.sectoreco.ro, www.greenly.ro
Bianca Ioniţă
