Candidatul liberal Klaus Iohannis, 55 de ani, din minoritatea germană, a câştigat duminică, 16 noiembrie, alegerile prezidenţiale, cu 55% din voturi. El a câştigat împotriva prim-ministrului socialist Victor Ponta, care fusese favorit în sondaje. Victoria surprinzătoare a lui Klaus Iohannis, ales pentru un mandat de cinci ani, redă mândria micii sale comunităţi etnice.
O prezenţă datând din secolul al XII-lea
Klaus Iohannis aparţine minorităţii germane din România, a cărei prezenţă datează din secolul al XII-lea. La cererea regelui Geza al II-lea al Ungariei, coloniştii germani au sosit în Transilvania. Ei au fost apoi responsabili pentru apărarea frontierei de est a Regatului Ungariei împotriva invaziei tătarilor şi, mai târziu, a turcilor. Odată instalaţi pe teritoriul lui Dracula, ei au construit oraşe fortificate şi castele care să le permită să respingă invaziile barbare. Oraşele Sibiu (Hermannstadt), unde este primar Klaus Iohannis din 2000, Braşov (Kronstadt) şi Sighişoara (Schäßburg), situate în centrul României, stau mărturie a acestei perioade prin arhitectura lor. Oraşele medievale şi bisericile fortificate sunt precum ciupercile în această regiune cu peisaje spectaculoase.
Dacă în 1930 România avea o comunitate de 745.000 de etnici germani, al Doilea Război Mondial a pus capăt acestei basm transilvan vechi de opt secole. Hitler s-a erijat ca protector al germanilor din afara graniţelor Reich-ului şi i-a înrolat pe cei din Transilvania în Wehrmacht, pentru a lupta în Rusia. După înfrângerea Germaniei, mai mult de 100.000 dintre ei au fugit în ţara lor de origine. Din cei rămaşi în România, 80.000 au fost arestaţi de armata sovietică şi şi-au găsit sfârşitul în Siberia.
România: votul decisiv din diaspora
Poate că şi la Paris, Torino şi Viena s-au jucat alegerile prezidenţiale româneşti. Membrii diasporei au vrut să participe la vot, ambasadele şi consulatele fiind luate cu asalt, dar nu toată lumea a putut vota. În primul tur de scrutin mulţi nu au putut vota din cauza insuficienţei secţiilor de votare. Furia lor a dus la demisia ministrului de Externe. Mai presus de toate, au crescut resentimentele diasporei faţă de primul-ministru. Guvernul trebuia să organizeze mai bine alegerile, a amintit un tânăr român instalat în Germania. În primul tur de scrutin, lucrurile nu au mers bine, iar acum nu putem spune că este mult mai bine. Victor Ponta a făcut mai multe erori strategice, a declarat Sergiu Mişcoiu, analist politic român, iar una dintre aceste erori a fost să întoarcă spatele diasporei. Trei milioane de români care trăiesc în străinătate… 1:5.
În era Ceauşescu, „comerţ cu germani”
Odată instalat în România cu sprijinul Armatei Roşii, regimul comunist a naţionalizat toate bunurile germanilor şi i-a împins să emigreze în patria-mamă. Dar dictatorul Nicolae Ceauşescu, venit la putere în 1965, a văzut în acest lucru un mod de a face afaceri. În 1968, ofiţerii Securităţii, poliţia secretă, erau însărcinaţi să negocieze cu Germania de Vest „vânzarea” saşilor. „Petrolul, germanii şi evreii sunt produsele cele mai căutate la export”, nu ezita să declare atunci Nicolae Ceauşescu. Potrivit negociatorului german al tranzacţiei, Heinz Günther Husch, fost deputat creştin-democrat, mai mult de 200.000 de germani au părăsit România comunistă graţie acestui acord secret cu Securitatea. Răsturnarea Conducătorului, în decembrie 1989, a provocat o „hemoragie” umană în Transilvania, germanii părăsindu-şi satele. Din 745.000, câţi erau în România în 1930, au rămas circa 35.000 astăzi. Dar cei care au rămas continuă să marcheze istoria ţării.
Sibiul, dat drept model de Iohannis
Ales în 2000 primar al Sibiului, un oraş din centrul României, Klaus Iohannis a transformat micul oraş construit de coloniştii germani în secolul al XII-lea într-o bijuterie a Transilvaniei, în centrul ţării, la poalele Carpaţilor. În anul 2007, Sibiul a fost desemnat „capitală culturală” (europeană) şi buna reputaţie a primarului a fost făcută publică la nivel naţional. La Sibiu, un oraş care are numai 1.500 de germani, adică 1% din populaţia locală, românii l-au ales primar în 2000 pe Klaus Iohannis, un profesor de fizică. De la instalarea sa la cârma primăriei, Iohannis a atras investiţii germane care au schimbat faţa vechiului oraş ridicat de strămoşii săi. În ultimii ani, tot mai mulţi germani au revenit în Transilvania, renovându-şi casele şi reluându-şi afacerile. Datorită lor şi a aportului de capital, Transilvania a renăscut din cenuşă şi a devenit o destinaţie turistică la modă. Pot germanii să readucă povestea lor în Transilvania? „Este pentru prima dată când un cetăţean aparţinând unei minorităţi etnice este desemnat în cursa prezidenţială”, a declarat Klaus Iohannis cu ocazia candidaturii sale. Acest lucru dovedeşte că societatea românească este pregătită. Nu putem cere respectul altora, dacă nu ne respectăm noi înşine. În viziunea mea, România este o ţară occidentală”.
LE MONDE (Franţa), 17 noiembrie 2014
Puteti accesa mai multe materiale din aceasta categorie abonandu-va la buletinul “Romania vazuta din Strainatate”.
Pentru a primi o oferta personalizata puteti vizita Oferta RADOR sau va rugam sa ne contactati prin departamentul nostru de vanzari:
Iuliana Gheorghe Tel: 0756.079.558 sau 021.303.1608, e-mail: iuliana.gheorghe@radioromania.ro
