Alegerile prezidenţiale din România sunt comentate de presa internaţională. Surpriză transilvană, titrează The Economist. Mesagerul anticorupţiei, ales preşedinte al României, opinează Le Monde. Un etnic german devine, pentru prima dată, preşedinte în Romania, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Duminică seara, în urma unei surprinzătoare răsturnări de situaţie, premierul Victor Ponta i-a cedat cel de-al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor candidatului de centru-dreapta Klaus Iohannis, remarcă The New York Times. Victorie incontestabilă a lui Klaus Iohannis, cu o participare la vot de 64%, un record pentru această ţară marcată de delăsarea alegătorilor, determinată de sărăcie şi corupţie, notează Les Échos. O bună parte din campanie s-a concentrat asupra modalităţilor de îmbunătăţire a nivelului de trai, în a doua cea mai săracă ţară din UE, remarcă Financial Times. Noul preşedinte român s-ar putea confrunta cu o majoritate parlamentară ostilă, ceea ce riscă să conducă la noi blocaje politice, sunt de Associated Press şi La Tribune. România are nevoie de schimbări profunde, a declarat, luni, în timpul unei întâlniri cu jurnaliştii, noul preşedinte ales, Klaus Iohannis, citează Itar-Tass. El a dat asigurări că va continua parteneriatul strategic cu SUA şi va menţine activ rolul ţării sale în NATO şi UE. Victoria lui Iohannis semnalează o revenire la vechile tradiţii, crede Die Welt, subliniind că este primul lider ‘german’, după Regele Mihai de Hohenzollern, care a abdicat forţat de sovietici, cu mai puţin de 70 de ani în urmă. Victoria lui Iohannis a fost câştigată şi prin lupta online, cu o mobilizare masivă pe Facebook şi Twitter, remarcă EUObserver. După 25 de ani, reţelele de socializare au pornit o nouă revoluţie în România, conchide The Scotsman.
Tensiunile din Europa cauzate de criza ucraineană sporesc. Cancelarul german Angela Merkel a avertizat asupra amestecului crescând al Rusiei în Europa de Est şi l-a criticat pe preşedintele Vladimir Putin pentru practicarea unei politici externe cu reminiscenţe din Războiul Rece, scrie The Wall Street Journal. Criza din Ucraina nu este o problemă regională, ci un motiv de îngrijorare pentru toată lumea, a spus Merkel, citată de ziarul Der Spiegel. Berlinul a început să vadă Moscova ca pe un adversar, şi nu un potenţial partener, guvernul german fiind îngrijorat de eforturile lui Vladimir Putin de a-şi spori influenţa în Balcani, comentează Der Spiegel. Avioane de luptă ale NATO au interceptat un avion militar rusesc deasupra Mării Baltice, după alte patru incidente similare petrecute săptămâna trecută, pe fondul unei intensificări a tensiunilor dintre Rusia şi foştii săi inamici din era Războiului Rece, scrie Bloomberg. Rusia susţine că SUA duc un război economic pentru subjugarea opozanţilor lor, atenţionează The Moscow Times. La rândul său, preşedintele american Barack Obama afirmă că ţara sa ar prefera o Rusie pe deplin integrată în economia globală, scrie Stars and Stripes.
Înainte de un bilanţ al anului 2014, pentru întreaga lume se anunţă o nouă perioadă de recesiune. Eurozona poate suferi o a treia recesiune fără precedent, cu o rată mare a şomajului şi un declin al creşterii, a avertizat premierul britanic David Cameron, citat de EUObserver. Economia eurozonei a crescut cu numai 0,2 la sută în al treilea trimestru din 2014, potrivit datelor recent publicate de Eurostat, aminteşte The Guardian. Germania şi Franţa, cele mai mari economii ale eurozonei, au înregistrat o creştere lentă până acum, în timp ce Italia a reintrat în recesiune, notează La Stampa. Problemele eurozonei par a nu mai avea sfârşit, deplânge El Economista. Mai întâi, a fost criza datoriilor în ţările periferice şi în Irlanda; apoi, economile puternice din zona euro, Germania, Franţa şi Italia, au început să cocheteze cu stagnarea şi cu recesiunea. Şi, dacă nu erau destule probleme, Fitch a avertizat şi a redus vineri de la stabil la negativ nota (‘AA’) a Belgiei, care pare a deveni o nouă problemă a eurozonei, comentează ziarul spaniol.
Cristina Zaharia – Agenţia de presă RADOR
