Economia globală este puţin probabil să revină la ritmurile de creştere a comerţului anterioare crizei financiare din 2008, în principal din cauză că producătorii chinezi se reorientează spre piaţa internă, arată un studiu realizat de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.
În ultimii doi ani, comerţul mondial a înregistrat un ritm de creştere mai mic decât cel înregistrat de economia globală, o premieră în ultimele decenii. FMI şi Banca Mondială susţin că o mare parte din încetinirea comerţului mondial are motive structurale. Din acest motiv, o accelerare a comerţului internaţional este puţin probabil să aibă aceeaşi contribuţie la creşterea economică mondială ca şi în trecut.
În anii 1990 evoluţia lanţurilor de aprovizionare mondiale a stat la baza creşterii rapide a comerţului internaţional. Însă în ultimii ani China, cea mai mare putere comercială a lumii, a ajuns să controleze o mare parte din aceste lanţuri datorită investiţiilor străine şi dezvoltării de noi uzine acasă. De exemplu, în 1993 componentele importate erau responsabile pentru 60% din exporturile chineze însă în prezent componentele importate reprezintă doar 35% din bunurile exportate de China. Rezultatul este că înaintea crizei din 2008 China a fost un factor care a contribuit la globalizare însă în ultimii ani a început să se „globalizeze intern”.
***
Reprezentanţii Parlamentului European, ai Comisiei Europene şi ai preşedinţiei italiene nu au reuşit să se înţeleagă în chestiunea proiectului de buget al UE pe anul 2015, după şapte ore de negocieri. În această situaţie, Comisia Europeană va trebui să prezinte o nouă propunere de buget.
Proiectul de buget pe anul 2015 prevede plăţi la nivelul de 140 miliarde euro, în timp ce PE ar dori ca ele să se ridice la 146,4 miliarde euro. CE a propus creşterea cheltuielilor cu 4,7 miliarde euro, dar capitalele nu au fost de acord. CE a atras atenţia că din bugetul pe anul 2013 nu au putut fi plătite facturi în valoare de circa 26 miliarde euro şi aceste plăţi au fost transferate pe anul 2014.
Reprezentanţii statelor UE vor ca diferenţa dintre plăţi şi obligaţii să nu mai crească. Parlamentul European a vrut ca pentru plăţi să fie destinate în bugetul pe acest an venituri neplanificate în valoare de circa 5 miliarde euro, care provin în principal din amenzi.
***
Euroobligaţiunile româneşti au câştigat teren după victoria surprinzătoare la prezidenţialele a lui Klaus Johannis. Randamentul obligaţiunilor în euro cu scadenţă în octombrie 2024 a scăzut cu trei puncte de bază la 2,72 la sută la Londra, împingând scăderea din această lună la 17 de puncte de bază. Ecartul pentru obligaţiuni germane cu scadenţă similară a scăzut la 194 de puncte de bază, de la 205 la 31 octombrie.
Cursul leului s-a modificat puţin, la 4,4297 per euro, în scădere cu 0,4 la sută în această lună.
Produsul intern brut a crescut la 3,2 la sută, faţă de anul anterior, în al treilea trimestru.
Deficitul bugetar, care ajunsese la 7,2 la sută din PIB în 2009, s-a redus la o valoare estimată de 2,2 la sută în acest an, după ce guvernul a crescut taxele şi a frânat cheltuielile de capital.
Guvernul a vândut peste 200 de milioane de lei (56,5 milioane de dolari), ca obligaţiuni cu scadenţa în 2027.
***
Comisia Europeană a constatat că în Balcanii de Vest s-a ajuns la o înrăutăţire a situaţiei economice, ceea ce confirmă că redresarea economică care a început în 2013 a fost fragilă.
O creştere semnificativă a Produsului Intern Brut (PIB) s-a înregistrat în Macedonia. În Kosovo s-a înregistrat o creştere a consumului intern, după ce în aprilie 2014 s-a decis o creştere a pensiilor şi a salariilor din sectorul bugetar.
Inundaţiile catastrofale din luna mai din Serbia şi Bosnia-Herţegovina au avut consecinţe devastatoare pentru infrastructură şi au provocat mari pierderi economiei, mai ales în minerit şi sistemul energetic.
În Muntenegru şi Albania, oprirea creşterii economice reprezintă o consecinţă a reducerii producţiei industriale, iar în cazul Serbiei se apreciază că situaţia s-a înrăutăţit după renunţarea la investiţii.
În Balcanii de Vest există o mare rată a şomajului, în special în rândul tinerilor. Deşi în ultimul timp s-a observat o scădere infimă a şomajului, în Serbia peste 20 % din populaţia activă nu are un loc de muncă, în Macedonia şomajul a ajuns la 28%, în timp ce în Albania este de 18%. Cea mai ridicată rată a şomajului se înregistrează în Kosovo unde este de 30%, iar în Bosnia-Herţegovina este de 27,5%.
Cea mai mare provocare este situaţia balanţei de plăţi, care s-a înrăutăţit în special în a doua jumătate a anului, când deficitul a atins 11,6% din PIB în Albania, 7% din PIB în Bosnia-Herţegovina sau 15,2% din PIB în Muntenegru. Cel mai mic deficit în balanţa de plăţi este înregistrat în Macedonia (1,2% din PIB), în special datorită sprijinului din străinătate.
***
Şapte dintre cele mai mari 30 de companii americane au acordat anul trecut directorilor lor pachete salariale mai mari decât taxele plătite fiscului american, arată un studiu al grupurilor de reflexie Institute for Policy Studies şi Center for Effective Government. Cele şapte companii sunt Boeing Co, Ford Motor Co, Chevron Corp, Citigroup Inc, Verizon Communications Inc, JPMorgan Chase & Co şi General Motors Co.
Directorii celor şapte companii au fost recompensaţi anul trecut cu un pachet mediu de 17,3 milioane de dolari. În schimb, cele şapte companii, care în 2013 au raportat profituri nete de 74,4 de miliarde de dolari, nu au plătit niciun impozit statului federal, profitând de o serie de facilităţi fiscale care le-au permis chiar să beneficieze de rambursări de la fisc în valoare de 1,9 miliarde de dolari.
Boeing, i-a acordat anului trecut directorului său general un pachet salarial de 23,3 milioane de dolari în timp ce compania, care a înregistrat un profit de 5,950 miliarde de dolari, nu a plătit taxe pentru că a profitat de prevederile referitoare la investiţiile în dezvoltare şi producţie. Mai mult, fiscul american a restituit concernului Boeing 82 milioane de dolari.
Studiul susţine că dacă cele şapte companii ar fi plătit un impozit de 35%, Guvernul federal ar fi strâns 25,9 miliarde de dolari.
***
Vânzările auto în Uniunea Europeană şi în ţările EFTA au înregistrat în octombrie a 14-a lună consecutivă de creştere. Piaţa auto din România a înregistrat o creştere de 31,3%, fiind întrecută doar de Cipru, care a raportat un avans de 34,9%. Luna trecută, înmatriculările de autoturisme noi în Uniunea Europeană şi în ţările EFTA au crescut cu 6,2%, la 1.112,628 vehicule, de la 1.047.288 de unităţi în octombrie 2013.
Toate pieţele auto majore au raportat creşteri ale vânzărilor în octombrie, de la 26,1% în Spania, la 14,2% în Marea Britanie, 9,2% în Italia şi 3,7% în Germania, cu excepţia Franţei, care a raportat un declin de 3,8%.
Înmatriculările de autoturisme noi în Uniunea Europeană şi în ţările EFTA au urcat, în primele zece luni ale anului, la 11.020.107 vehicule, de la 10.409.007 unităţi în perioada similară din 2013, iar cele mai importante creşteri s-au înregistrat în Portugalia (34,7%), Islanda (30,4%), Irlanda (29,6%) şi România (26,2%).
Toate pieţele auto majore au raportat creşteri ale vânzărilor în perioada ianuarie – octombrie 2014, de la 18,1% în Spania la 9,5% în Marea Britanie, 4,2% în Italia, 3% în Germania şi 1,4% în Franţa.
***
Piaţa auto din România a înregistrat, în primele zece luni din acest an, o creştere de 25,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, dar producţia naţională de autovehicule a scăzut la 329.410 unităţi.
În intervalul ianuarie – octombrie 2014, Dacia a produs un număr de 283.529 unităţi (85% din total) iar Ford 45.876 (15%).
Volumele cele mai mari după 10 luni le-au înregistrat Dacia Duster (142.466 unităţi, dintre care 23.063 în luna octombrie), urmată de Dacia Logan (68.767 unităţi, din care 7.724 unităţi în octombrie), Ford B-MAX (45.876 unităţi, din care 2.540 în octombrie), Dacia Sandero (37.397 unităţi) şi Dacia Logan MCV (34.899 unităţi).
Pe ansamblu, piaţa auto la 10 luni prefigurează primul an de creştere după şase ani de scăderi consecutive, livrările totale de autovehicule (autoturisme+vehicule comerciale) înregistrând, în perioada ianuarie-octombrie, un salt de 25,3% faţă de acelaşi interval din anul trecut.
În ceea ce priveşte exporturile, Dacia Duster rămâne în top cu 133.312 unităţi, urmat de Logan cu 57.781 unităţi şi Ford B-MAX cu 45.796 unităţi.
La autoturisme, topul pe mărci este condus de Dacia, cu 22.497 unităţi vândute (32,7% din total), urmată de Volkswagen (7.223 unităţi/10,5%), Skoda (6.548 unităţi/9,5%), Ford (4.807 unităţi/7%), Renault (4.690 unităţi/6,8%) şi Opel (3.075 unităţi/4,5%).
***
Cea mai bună staţiune all-inclusive din întreaga lume, conform topului 25 al site-ului de recenzii de vacanţă Trip Advisor, este Royalton Cayo Santa Maria din Cuba, deoarece are o ofertă mai presus de cea obişnuită în staţiunile tipice all-inclusive. Dintre cele 1.235 de opinii de pe site 1.034 opinii indică un nivel excelent al percepţiei cu privire la calitatea serviciilor, 144 de opinii le consideră foarte bune şi 41 medii. La Royalton Cayo Santa Maria oaspeţii pot alege între trei restaurante a la carte şi oferta unui grătar pe plajă la prânz, precum şi cocktail-urile de lângă piscină.
Iberostar Grand Hotel Paraiso de pe plaja Paraiso din Mexic a fost votat ca a doua cea mai bună staţiune din lume. Patru restaurante, cinci baruri şi un bufet de cinci stele asigură turiştii că nu poţi obosi mâncând în timpul sejurului.
Mexicul a dominat topul 25 al TripAdvisor, cu nouă staţiuni all-inclusive considerate exemplare. Lista a inclus, de asemenea, cinci staţiuni din Republica Dominicană şi câte două din Cuba şi Jamaica. Europa este reprezentată în acest top de o singură staţiune – Oceania Club – din zona Halkidiki, la sud de Salonic (Grecia).
Următoarele staţiuni din top 24 Trip Advisor sunt: 3. Kurumba Maldives (Maldive), 4. Le Blanc Spa Resort, Cancun (Mexic), 5. Secrets Maroma Beach Riviera Cancun, Playa Maroma (Mexic), 6. Luxury Bahia Principe Cayo Levantado Don Pablo Collection, Samana Province (Republica Dominicană), 7. Iberostar Grand Bavaro Hotel, Punta Cana, (Republica Dominicană) 8. Galley Bay Resort, St. John’s (Antigua), 9. Rixos Sharm El Sheikh Resort, Nabq Bay (Egipt), 10. Excellence Playa Mujeres, Playa Mujeres (Mexic), 11. Iberostar Grand Hotel Rose Hall, Rose Hall (Jamaica), 12. Secrets Silversands Riviera Cancun, Puerto Morelos (Mexic), 13. The Reserve at Paradisus Palma Real, Punta Cana (Republica Dominicană), 14. Sultan Gardens Resort, Sharm El Sheikh (Egipt),15. Salinas do Maragogi, Maragogi (Brazilia), 16. Andilana Beach Resort, Nosy Be, Antsiranana Province (Madagascar), 17. Live Aqua Cancun (Mexic), 18. Sandals Whitehouse European Village and Spa, White House (Jamaica), 19. Cozumel Palace, Cozumel (Mexic), 20. Melia Cayo Coco, Jardines del Rey (Cuba), 21. Oceania Club, Nea Moudania (Grecia), 22. The Reserve at Paradisus Punta Cana, Punta Cana (Republica Dominicană), 23. Secrets the Vine Cancun Resort & Spa, Cancun (Mexic), 24. Grand Velas Riviera Maya, Playa del Carmen (Mexic), 25. Iberostar Hacienda Dominicus, Bayahibe (Republica Dominicană).
