LIBERATION (Fanţa), 18 noiembrie 2014 – AFP – Deputaţii români respins, marţi, un proiect de lege controversat privind amnistia, o primă victorie pentru noul preşedinte Klaus Iohannis care vrea să elimine flagelul corupţiei în această ţară ex-comunistă. Textul, care ar fi permis ca mai mulţi înalţi oficiali acuzaţi de corupţie să scape de justiţie, a fost respins de 293 de deputaţi prezenţi la şedinţă. Un deputat a votat pentru, altul s-a abţinut. A doua zi după alegerea sa surpriză, Iohannis, lider al dreptei şi primul preşedinte român din minoritatea germană, a cerut deputaţilor luni să „respingă legea amnistiei, marţi, şi să dea undă verde pentru toate cererile formulate de procuratura anticorupţie (DNA)”.
Un apel repetat de către cel care a pierdut alegerile, premierul social-democrat Victor Ponta, a cărui coaliţie de stânga deţine o amplă majoritate în Parlament. Primarul Sibiului (centru), 55 de ani, şi-a concentrat campania pe lupta împotriva corupţiei şi consolidarea statului de drept în această ţară cu 20 de milioane de locuitori, a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Justiţia a făcut mari progrese în ultimii ani în România, care face obiectul unei supravegheri stricte a Bruxelles-ului. Un fost prim-ministru, social-democratul Adrian Nastase, a ajuns în spatele gratiilor după ce a fost condamnat pentru corupţie, în 2012. Dar judecătorii şi procurorii s-au temut de o răsturnare de situaţie dacă va câştiga Victor Ponta, mulţi dintre aliaţii săi politici făcând obiectul investigaţiilor, mai ales că el a fost întotdeauna ambiguu cu privire la angajamentul său de menţinere a independenţei celei de-a treia puteri în stat.
Mesaj înţeles
Tânărul şef al guvernului, de 42 de ani, a căzut de la înălţime duminică. Mobilizarea populară, alimentată de furia legată de condiţiile deplorabile de vot în diaspora şi nemulţumirea faţă de o elită politică „coruptă”, toate acestea i-au furat o victorie pe care o crezuse garantată. Luni seara, el a asigurat că a „primit mesajul” alegătorilor. Marţi, fostul procuror devenit cel mai tânăr prim-ministru, la vârsta de 39 de ani, în 2012, şi-a reiterat intenţia sa de a rămâne în funcţie, fiind în acelaşi timp gata pentru dialog cu Iohannis. „Liderii coaliţiei şi eu însumi ne exprimăm dorinţa de a avea un dialog cu preşedintele nou ales, Klaus Iohannis”, a spus Ponta. „România are nevoie mai mult decât oricând de stabilitate şi predictibilitate”, a adăugat el.
Coabitarea cu preşedintele în exerciţiu, conservatorul Traian Băsescu, a fost marcată de o confruntare permanentă, care a întârziat punerea în aplicare a unor reforme-cheie în ţară, în administraţia ineficientă, sau în sistemul de sănătate vetust. Proiectul de lege definitiv respins data din decembrie 2013. În timpul unei „marţe negre”, textul a fost adoptat noaptea de unii membri ai comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, apoi s-a votat pe articole. Dar votul asupra întregului text a fost amânat, în urma unei solicitări a lui Traian Băsescu şi a criticilor aprinse ale Occidentului. Apoi, proiectul a rămas blocat. Legea prevedea graţierea persoanelor deja condamnate la pedepse de până la şase ani de închisoare, cu excepţia cazurilor de violenţă. Cazurile de corupţie erau încluse. În aceeaşi zi, deputaţii au adoptat amendamente pentru acordarea unei super-imunităţi aleşilor şi preşedintelui ţării, dar acestea au fost în cele din urmă blocate de Curtea Constituţională.
