Pe fondul apropiatelor alegeri din Republica Moldova, dar şi a evoluţiilor din Ungaria, relaţiile dintre Rusia şi Occident se impun atenţiei presei internaţionale. „Polonia sprijină Republica Moldova şi Ucraina pe calea europeană”, titrează Gazeta Wyborcza. Aflat la Chişinău, cu nouă zile înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc în Moldova, preşedintele Bronislaw Komorowski „şi-a exprimat speranţa că moldovenii vor decide menţinerea orientării prooccidentale”, punctează cotidianul polonez, cu concluzia că vizita făcută în capitala Basarabiei de preşedinţii Poloniei şi Ucrainei „este un gest de sprijin pentru forţele proeuropene aflate la guvernare în Moldova, care concurează împotriva opoziţiei proruse”. Din Rusia, Nezavisimaia Gazeta relatează că „Moldova s-a pregătit pentru posibile întreruperi ale livrărilor de gaze ruseşti”. „Pentru diversificarea aprovizionării Republicii Moldova”, relatează în continuare ziarul moscovit, „cu ajutorul României şi Uniunii Europene s-a construit gazoductul Iaşi-Ungheni”, care însă „are o capacitate modestă deocamdată, comparativ cu necesarul anual al republicii”. Agenţia de presă Tass îl citează pe purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, care speră că „după alegerea noului preşedinte al României şi schimbarea componenţei Guvernului român, între cele două ţări va fi încheiată pauza din relaţiile bilaterale, care a fost creată de ‘criticile Bucureştiului la adresa politicii Moscovei”. Iar o altă publicaţie rusă, Regnum menţionează că „Angela Merkel i-a cerut noului preşedinte al României să sprijine integrarea europeană a Republicii Moldova”. Rămânem la presa moscovită, care publică un interviu cu ministrul de externe al Ungariei. Pledând pentru ca Uniunea Europeană să accepte proiectul gazoductului South Stream care „va permite diversificarea căilor de alimentare cu energie şi va consolida securitatea energetică nu doar a Ungariei, ci a întregii Europe de Est”, după cum notează Kommersant, şeful diplomaţiei de la Budapesta a insistat: „Nu vrem un nou război rece”. Aceleaşi cuvinte, spuse de premierul ungar de data aceasta, apar în ziarul budapestan Magyar Hirlap. „Maghiarii nu au nici un interes să declanşeze un nou război rece, a subliniat Viktor Orban”, la reuniunea consiliului diasporei maghiare, unde „a anunţat lansarea celui mai amplu program de dezvoltare economică”, după cum relatează presa din ţara vecină. Şi tot Ungaria se află în vizorul Uniunii Europene, care va iniţia o serie de dezbateri despre statul de drept, în Consiliul European, „demers considerat drept o reacţie diluată la derapajele democratice din Ungaria”, scrie EUObserver. Citând un raport al ONU, The Guardian notează că numărul celor morţi în conflictul din Donbas, din luna septembrie când s-a declarat armistiţiul, se ridică la 957 de oameni. The Telegraph a aflat că „şefii serviciilor de securitate de la Kremlin au fost instruiţi să ‘facă tot posibilul’ pentru a împiedica izbucnirea unor ‘revoluţii colorate’ pe pământ rusesc”. Presa din Franţa îşi îndreaptă atenţia asupra unui alt subiect fierbinte. Liberation scrie că Parchetul de la Paris a deschis o anchetă privind înregistrarea video în care trei tineri îşi ard paşapoartele şi lansează în franceză apelul la intrarea în rândurile jihadiştilor. Ziarul parizian conchide că „Statul Islamic îşi continuă astfel propaganda care îi vizează pe occidentali”. Iar propaganda îşi face efectul, de vreme ce „15.000 de persoane din peste 80 de ţări s-au alăturat Statului Islamic”, potrivit secretarului general al ONU, citat de ziarul turc Sabah. Ca urmare, Le Monde se întreabă dacă nu cumva „Statul Islamic este pe cale să detroneze Al-Qaida”. Pe front, lupta pentru Kobani, unde forţele kurde se opun Statului Islamic, este „mai mult decât o bătălie, devenind un război pentru publicitate”, este de părere New York Times. Acelaşi cotidian scrie despre iniţiativa preşedintelui Obama, de a-şi folosi autoritatea pentru a modifica politica privind imigraţia, împiedicând deportarea a mii de clandestini. Un plan care „implică provocări în plan politic pentru ambele partide”, opinează Washington Post. Şi explică: „În timp ce democraţii spun că măsurile de protejare a imigranţilor ilegali sunt necesare pentru a menţine încrederea latino-americanilor, care reprezintă minoritatea cu cea mai alertă creştere din Statele Unite şi un bloc de votanţi crucial pentru Partidul Democrat”, „pentru republicani planul reprezintă confirmarea faptului că preşedintele reacţionează constant excesiv, sfidând preocupările celor care nu sunt de acord cu el”. Astfel că urmările politice ale proiectului vor depinde „de atenţia pe care americanii o vor acorda fie meritelor acestei politici, fie mijloacelor folosite de preşedinte pentru a o aplica”, conchide oficiosul de la Washington.
Adriana Buzoianu, Agenţia de Presă RADOR
