Modestul ritmul de creştere globală şi de revenire din recesiune au întărit descurajarea. Europa încă nu a recuperat nivelul prealabil de venit şi se situează mult sub ţintele de creare de locuri de muncă.
Ţările emergente au trecut de la euforia deceniului trecut la realism.China şi alte ţări emergente, inclusiv Brazilia, încetinesc, însă nu este de neluat în seamă faptul că grupul va creşte cu aproximativ 5% pe an.
Totuşi se estimează că economia mondială va creşte cu 3% în 2014, aproape de media istorică. Angajamentul de a injecta, până în 2018, 2 trilioane de dolari în economia mondială va da un adaos de 0,5% pe an la creşterea proiectată a ţărilor din G-20. Poate că cel mai palpabil rezultat recentei reuniunii a grupului a fost oficializarea ţintelor pentru reducerea evaziunii fiscale şi pentru combaterea corupţiei. S-a încheiat un acord între G-20 şi ţările din OCDE, care împreună reprezintă 90% din PIB-ul mondial, cu privire la schimbul de informaţii şi la armonizarea regulilor fiscale.
***
Comisia Europeană va prezenta în zilele următoare detaliile programului în valoare de 300 miliarde euro pentru revigorarea investiţiilor în UE. Programul va fi discutat la summitul Uniunii din decembrie. Amănuntele iniţiativei sunt ţinute secret, dar se ştie că în strângerea capitalului este angajată Banca Europeană de Investiţii.
Statele Uniunii au decis o dată creşterea capitalului ei, pentru a putea finanţa economia UE, care iese greu din criză. Numai în Polonia finanţarea ei în anul 2013 a fost de 5,7 miliarde euro şi a fost cu 30% mai mare decât anul precedent. Ministrul francez al economiei, Emmanuel Macron, a declarat că economia UE are nevoie de 80 miliarde euro pentru a da şanse”mijloace reale” programului.
Scopul Comisiei Europene este mobilizarea atât a mijloacelor publice, cât şi a celor private pentru investiţii, care împreună vor da suma de 300 miliarde euro în curs de trei ani. Problema constă în faptul că, confruntate cu deficite excedentare, capitalele nu au mijloace să crească investiţiile publice. Germania, asupra căreia se exercită presiune în această chestiune, nu se grăbeşte să bage mâna în caseria sa. De aceea CE speră că, atunci când va prezenta respectivele proiecte infrastructurale, va reuşi să atragă bani privaţi, mai ales dacă avem în vedere dobânzile foarte mici în UE.
***
Spania şi Germania sunt cele două mari economii din aria monedei unice cu cele mai bune perspective, conform noilor previziuni ale Goldman Sachs. Pe de altă parte, Franţa şi Italia, continuă să îngrijoreze.
Concret, instituţia financiară prevede că Produsul Intern Brut (PIB) spaniol va creşte anul acesta cu 1,3%, cu 1,6% în 2015, 2016 şi 2017, şi cu 1,7% în 2018. Germania, la rândul său, ar încheia anul cu 1,3%, cu 1% în 2015, 1,8% în 2016, cu 1,4% în 2017 şi cu 1,2% în 2018. Astfel, evoluţia ambelor economii ar fi mai mare decât media din Eurozonă, care conform preconizărilor ar avansa între 0,8% anul acesta şi 1,5% în 2018.
***
Guvernele francez şi german urmează să primească joi un raport privind măsuri necesare creşterii economice, care preconizează – pentru Franţa – o flexibilizare a programului de lucru de 35 de ore săptămânal şi o îngheţare a salariilor.
În ceea ce priveşte partea germană, textul încurajează Berlinul să-şi dubleze investiţiile în infrastructurile din Germania. Un efort suplimentar de 20 de miliarde de euro până în 2018 ar urma să fie anunţat, în loc de cele 10 miliarde prevăzute în prezent, continuă revista.
***
Portugalia cere Comisiei Europene să lanseze licitaţiile în cadrul noului cadru comunitar de sprijin intitulat Portugalia 2020. Portugalia invocă urgenţa adoptării acestor instrumente, într-un moment în care fondurile comunitare sunt singurele sume existente pentru a impulsiona investiţiile şi creşterea economică. În 2015 Lisabona vrea să poată utiliza 5% din cele 21 de miliarde de euro în fonduri structurale, ceea ce va contribui la atingerea unei creşteri de 1,5% (ţinta guvernului).
Portugalia a fost cea de-a doua ţară europeană, după Polonia, care a prezentat programele Operaţionale. Ele au fost încărcate în sistemul informatic al Comisiei Europene la 4 aprilie. Multe dintre programe se află în faza de negociere de mai multe săptămâni, însă Comisia pare să nu se grăbească, întrucât nici unei ţări nu i-au fost aprobate programele. Potrivit regulilor comunitare, Comisia dispune de trei luni pentru a face observaţii şi apoi de încă trei pentru a le aproba, ceea ce înseamnă că negocierile ar fi trebuit deja să fie încheiate în luna octombrie. Tocmai de aceea, guvernul portughez a încercat să accelereze termenele.
***
Bulgaria va face un împrumut de 500 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), pentru a asigura cofinanţarea de stat pentru proietele europene. Acest lucru se întâmplă după ce, în cadrul şedinţei extraordinare a Comisiei pentru Buget, deputaţii au fost de acord ca până de Anul Nou să se facă împrumuturi de până la 3 miliarde de leva din cauza deficitului bugetar.
Bulgaria a trimis doar patru programe la Bruxelles. Este vorba deste Programul Operaţional privind Dezvoltarea Resurselor Umane, privind Transportul, Inovaţiile şi Competitivitatea, Regiuni în dezvoltare. Astfel, se întrevede un real pericol ca, după anul acesta, anul viitor să fie unul „zero” pentru construcţii cu bani de la UE. Una dintre ideile noului guvern este de a demara anumite programe cu un împrumut, iar apoi banii să fie recuperaţi de la Bruxelles. O altă posibilitate este să se ia bani de la bugetul de stat.
Împrumutul va garanta absorbţia cu succes a fondurilor de la Uniunea Europeană.
***
Rusia ar urma să piardă 40 de miliarde de dolari (32 de miliarde de euro) pe an din cauza sancţiunilor occidentale şi 90-100 miliarde de dolari ( 72-80 de miliarde de euro) din cauza scăderii cu 30% a preţului la petrol, a estimat ministrul rus de finanţe Anton Siluanov.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat agenţiei naţionale de presă TASS că sancţiunile occidentale şi actuala scădere a preţului la petrol pe piaţa mondială nu vor avea efecte catastrofale pentru economia rusă.
***
Rusia îşi întăreşte influenţa economică în Balcanii de Vest. Serbia, Muntenegru şi o parte din Bosnia şi Herţegovina locuită de sârbi ( Republica Srpska) sunt tradiţional legate de Rusia, care îşi măreşte în mod sistematic influenţa prin furnizările de gaz, proiecte structurale şi alte investiţii. O ajută în acest sens situaţia economică catastrofală din aceste ţări unde rata medie a şomajului se ridică la 30%, unul din doi tineri nu au un loc stabil de muncă
iar investiţiile occidentale directe stagnează de mai mulţi ani.
În schimb Rusia creează perspective: în Serbia firmele ruseşti modernizează căile ferate, în Muntenegru o treime din firme se află în mâinile ruşilor, iar în Bosnia şi Herţegovina, care sub aspect juridic este protectorat occidental, Rusia încearcă să facă totul pentru a slăbi influenţa lui.
Rusia îşi întăreşte influenţa şi în Bulgaria, ţară dependentă în proporţie de 90% de gazul şi petrolul furnizate de Rusia.
***
În Rusia scăderea salariilor reale este doar la început. Deocamdată câştigurile medii au început să crească puţin de la începutul anului. Cea mai scăzută creştere a salariilor a fost înregistrată anul acesta, în Urali; iar cea mai ridicată – în Extremul Orient. Indicatorii pentru Moscova şi regiunile centrale au încetat de multă vreme să se mai afle pe primele locuri. Salariile reale ale cetăţenilor Rusiei, cu corecţia dată de inflaţie, au început să se reducă – în trimestrul III al anului 2014 scăderea a fost de 0,3%.
Totuşi în Rusia, în ciuda ratei-cheie de 9,5%, inflaţia nu poate fi învinsă. Experţii se tem că, cu toate că salariile nominale vor creşte, anul următor veniturile reale ale populaţiei vor fi înghiţite de preţurile ridicate.
În ultimii trei ani creşterea salariilor cetăţenilor Rusiei a încetiinit: în perioada ianuarie-septembrie 2012 salariul mediu a crescut cu 13,9%, în aceeaşi perioadă a anului următor – cu 13%, în 2014 acest indicator a fost de 9,8%. În expresie reală salariile au crescut cu 8,4%, 5,7% şi, respectiv, 2,4%.
De trei ani la rând, în poziţia de lider se găseşte Districtul Federal Caucazul de Nord, unde în această perioadă salariul real a crescut cu 14,4%, 9,9% şi 3,5%. Totuşi, în ciuda ritmului înalt de dezvoltare, mărimea salariului mediu în regiune rămâne totuşi cea mai mică din ţară – 20,5 mii de ruble în ianuarie-septembrie anul acesta.
***
Este al şaselea an la rând în care salariile britanicilor sunt în scădere, iar din luna ianuarie a acestui an au scăzut cu 1,6%, ţinându-se cont de rata inflaţiei. Este al şaselea an la rând în care în Marea Britanie se înregistrează o dinamică negativă. Totodată, discrepanţa dintre salariile bărbaţilor şi cele ale femeilor s-a redus: reprezentantele sexului slab au câştigat în 2014 cu 9,4% mai puţin decât colegii băraţi, faţă de 10% cu un an înainte. În 1997, când a debutat monitorizarea acestui fenomen, diferenţa era de 17,4%. Banca Angliei consideră că creşterea lentă a salariilor este unul dintre motivele principale ale menţinerii ratei dobânzii de bază la nivelul de 0,5% pe an, nivel stabilit încă în 2009.
***
Industria europeană de rafinare ar fi într-o situaţie mai bună dacă ar funcţiona doar 60 de rafinării, o reducere cu 40% comparativ cu numărul actual, se arată într-un raport al băncii olandeze ING, transmite Reuters.
22 de rafinării europene au fost închise după 2009, echivalentul unei capacităţi de 2,3 milioane barili de petrol pe zi, în timp ce alte 15-20 rafinării au fost vândute de marile companii petroliere unor traderi sau investitori independenţi. Potrivit ING ar fi bine pentru industria europeană dacă alte 40 de rafinării ar fi închise având în vedere costurile ridicate din Europa şi concurenţa crescută din partea rafinăriilor străine. Raportul ING susţine că deşi cele mai vechi rafinării sunt cele mai slabe din punct de vedere competitiv ele tind să aibă cele mai puternice legături cu comunitatea locală şi de aceea sunt cel mai greu de închis din punct de vedere politic.
Deşi companiile europene de rafinare se bucură în prezent de o marjă decentă de profit ( şapte dolari per baril) ING avertizează că acest lucru se datorează unor preţuri scăzute la ţiţei însă această situaţie nu poate fi susţinută. Pentru a îmbunătăţi profitabilitatea, ING susţine că rafinăriile trebuie să reducă producţia de combustibili de încălzire, care în prezent şterg 2,5 miliarde de dolari din cifra de afaceri.
Companiile europene de rafinare au anunţat că în perioada 2009-2020 intenţionează să efectueze investiţii de 30 de miliarde de dolari pentru modernizarea facilităţilor însă organizaţia Concawe susţine că este vorba de o sumă insuficientă fiind nevoie de alte 21 de miliarde de dolari până în 2020.
***
Venezuela suferă din cauza scăderii preţului petrolului.Barilul de ţiţei venezuelean, mai ieftin decât tipul Brent, deoarece este greu, a încheiat săptămâna trecută la 70,83 de dolari, cu aproape 2 dolari mai puţin decât în săptămâna anterioară. Este cel mai scăzut nivel din 2010 încoace. Tendinţa, rod al saltului în producţia americană şi al încetinirii cererii din Europa şi din China, ameninţă echilibrul financiar al Venezuelei, care depinde aproape în exclusivitate de petrol pentru a colecta valută forte.
Dintre puterile petroliere doar Rusia şi Iranul susţin propunerea venezueleană de a reduce producţia pentru a mări preţul. Tema va fi dezbătută la reuniunea OPEC din 27 noiembrie, însă este puţin probabil ca barilul să revină la cei 100 de dolari doriţi de Caracas.
Venezuela a pierdut 30% din intrările în dolari numai în ultima lună. În această ţară este inevitabilă reducerea subvenţiilor care fac ca benzina venezueleană să fie cea mai ieftină din lume (1 real pentru a umple rezervorul unei maşini de dimensiuni medii), însă care costă statul 12 miliarde de dolari pe an.
Reducerea subvenţiei ar putea provoca o majorare generalizată a preţurilor, intensificând o inflaţie care se află deja la 63%. Reducerea intrărilor valutare agravează şi lipsa de medicamente şi a altor produse importate, cum ar fi deodorantele, întrucât guvernul monopolizează accesul importatorilor la dolari.
Cu cât este în circulaţie mai puţină valută forte, cu atât este mai mare prăpastia între cotaţia oficială (6,3 bolivari/dolar) şi cea paralelă (100 bolivari/dolar).
***
Grupul britanic de telefonie Vodafone, al doilea mare operator de telefonie mobilă din lume, este dispus să-şi vândă o parte din activele secundare precum operaţiunile din Australia, Ungaria şi Cehia.
Vodafone a vândut o serie de participaţii la companii pe care grupul nu le controla, inclusiv participaţia la Verizon Communications pentru 130 de miliarde de dolari. În paralel grupul a iniţiat o serie de achiziţii pe segmentul telefoniei fixe din Europa în ideea de a permite Vodafone să ofere servicii multiple şi să crească astfel loialitatea clienţilor şi sumele pe care sunt dispuşi să le plătească.
În România Vodafone are 8.507.439 de clienţi, dintre care 7.914.267 utilizatori ai serviciilor mobile şi 58.285 utilizatori ai serviciilor de broadband fix.
***
Fiul prinţului Alwaleed bin Talal, cel mai bogat om din Arabia Saudită, a finalizat preluarea unui pachet de 50% din acţiunile firmei de inginerie Arcadia Engineering, companie cu operaţiuni în România şi Brazilia. Odată cu finalizarea acestei tranzacţii, prinţului Khaled bin Alwaleed va deveni noul preşedinte al Arcadia Engineering.
Datorită investiţiei făcute de KBW Investments, Arcadia va putea să înregistreze o creştere substanţială în Orientul Mijlociu şi America de Sud, principalele sale zone de operaţiuni.
Compania Arcadia Engineering desfăşoară activităţi de inginerie, design, consultanţă tehnică şi servicii de management pentru proiecte din sectorul construcţiilor.
***
Confruntat cu traficul organizat de medicamente care ameninţă sănătatea publică, Interpolul a cerut guvernelor o cooperare internaţională întărită.
„Vorbim de sute de tone de medicamente şi milioane şi milioane de comprimate contrafăcute, care sosesc pe piaţă pe căi ilegale sau legale”, a declarat Aline Plancon, director adjunct al serviciului de combatere a contrafacerii de produse din domeniul sanitar şi a criminalităţii farmaceutice din cadrul Interpol. Organizaţia internaţională estimează că, în anumite regiuni din Africa, Asia sau America Latină, 30% dintre medicamente sunt contrafăcute.
Cea mai importantă operaţiune a Interpol împotriva medicamentelor contrafăcute s-a desfăşurat în luna mai, în 11 ţări, şi a condus la confiscarea a 9,6 milioane de medicamente contrafăcute, la închiderea a 12.000 de site-uri şi la 434 de arestări. O altă operaţiune desfăşurată în luna iunie a condus la confiscarea a peste 100 de tone de medicamente contrafăcute, între care şi unele folosite în tratamente împotriva malariei.
Interpolul a cerut o întărire a legislaţiei şi a programelor de formare a vameşilor şi poliţiştilor.
