Actualitatea mondială, dar şi realităţi româneşti sunt comentate în presa internaţională.
„România trăieşte un cutremur politic”, notează El Pais şi apreciază că alegerile prezidenţiale au adus o mare surpriză. „Istoria şi realitatea cotidiană nu au pregătit electoratul pentru posibilitatea ca viitorul preşedinte să poată fi de altă etnie şi confesiune religioasă, într-o ţară majoritar ortodoxă, aşa cum este România, adaugă ziarul spaniol şi se întreabă: „Un nou preşedinte pentru o nouă ţară?”. Şi Kommersant scrie despre „victoria senzaţională” a lui Klaus Iohannis şi subliniază: „România a ales un preşedinte german”. Gazeta rusă mai face însă o remarcă: „Învingătorul acestui scrutin este puţin mai moderat, deoarece crede că locuitorii Republicii Moldova trebuie să opteze, fără exercitarea unor presiuni, în timp ce premierul Victor Ponta a insistat că trebuie promovată mai intens ideea refacerii României Mari în societatea moldovenească”.
EU-Observer se ocupă şi de altă instanţă a statului. „Poliţia a arestat un procuror român de vârf”, titrează publicaţia europeană şi adaugă că se cercetează rolul Alinei Bica într-o afacere imobiliară care ar fi prejudiciat statul român peste 60 de milioane de euro”. Pe de altă parte, El Pais contorizează: „Justiţia română a condamnat peste o mie de înalţi funcţionari publici în 2014” şi precizează că, potrivit sondajelor, peste jumătate dintre cetăţenii români are mai multă încredere în DNA decât în politicieni. Dincolo de Prut, instituţiile de forţă din Republica Moldova se pregătesc în marja alegerilor parlamentare. Astfel, potrivit ziarului Timpul, Consiliul Suprem de Securitate a ajuns la concluzia că există „concurenţi electorali care manipulează cetăţenii prin promovarea unor mesaje false şi care nu acţionează în interesul republicii”.
Din Washington Post aflăm că „Finlanda se simte vulnerabilă pe fondul provocărilor ruse” şi menţionează că „incidentele se înscriu în tiparul comportamentului agresiv al Rusiei, care radiază pe tot cuprinsul Europei, dar irită în special ţările precum Finlanda, care trăiesc în afara balonului protector al NATO”. „Liderii finlandezi au urmărit din ce în ce mai alarmaţi acţiunea separatiştilor susţinuţi de ruşi, care au eviscerat un alt vecin al lor din afara NATO – Ucraina”, continuă publicaţia americană şi ţine să sublinieze că „Un consilier de la Kremlin a declarat că dacă Finlanda şi Suedia aderă la NATO, acest lucru ar putea duce la declanşarea celui de-al treilea război mondial”. Pentru UE Rusia nu este un partener strategic, susţine ministrul de externe european, Federica Mogherini, într-un interviu pentru Kurier din Austria. Şefa diplomaţiei europene face şi o propunere NATO, să considere Rusia drept un potenţial partener. De asemenea, Bruxelles-ul îşi exprimă aşteptările din partea guvernului ucrainean, între care respectul pentru cultura şi limba celor din estul Ucrainei, statut de autonomie pentru regiunile din est şi reforme instituţionale.
„Blocaj la Viena”, notează El Pais despre discuţiile privind programul nuclear iranian şi opinează că „Lipsa de acord după negocieri de un an de zile este îngrijorătoare”, iar Wall Street Journal citează oficiali americani care afirmă că păstrarea unor relaţii mai bune cu Iranul este preferabilă întreruperii după mai bine de un an a negocierilor directe şi unei eventuale escaladări a tensiunilor într-un Orient Mijlociu deja fărâmiţat. Şi tocmai această zonă determină schimbări politice la Casa Albă. „Sub presiune, secretarul american al apărării îşi prezintă demisia”, anunţă Washington Post şi citează un oficial de rang înalt care susţine că Barack Obama şi Chuck Hagel au convenit „că a venit timpul pentru o nouă conducere la Pentagon”. New York Times consideră că secretarul apărării este prima victimă la nivel de cabinet a prăbuşirii majorităţii democrate din Senat şi mai găseşte o explicaţie: „Chuck Hagel a stârnit iritarea Casei Albe când l-a contrazis în mod direct pe preşedinte întrucât a declarat că gruparea jihadistă ISIS este „o ameninţare iminentă la adresa tuturor intereselor Americii”. Oficialii de la Casa Albă declaraseră ulterior că sunt inutile comentariile lui Chuck Hagel, cu toate că administraţia pare că încă depune eforturi mari pentru a defini amploarea pericolului reprezentat de autoproclamatul califat islamic, mai arată New York Times.
Iulia Lăpădat
