Cancelarul german Angela Merkel a acuzat din nou Rusia că încalcă dreptul internaţional, prin intervenţia sa în Ucraina. „Nimic nu justifică participarea directă sau indirectă a Rusiei în luptele de la Doneţk sau Lugansk” – a spus doamna Merkel într-un discurs în Bundestag. Pe de altă parte, ea a susţinut poziţia exprimată de ministrul german de externe, Walter Steinmeier, care s-a pronunţat în favoarea dezvoltării cooperării dintre Uniunea Europeană şi Uniunea Eurasiatică. Despre acestea, dar şi alte posibile soluţii, în analiza trimisă de la Moscova de corespondentul nostru.
La două săptămâni după summit-ul G-20 din Australia, unde poziţiile dure abordate, pe de-o parte, de preşedintele rus Vladimir Putin, pe de altă parte de liderii occidentali, au exclus practic că posibilitatea de a se ajunge la un compromis în chestiunea ucraineană în perioada următoare, cancelarul german Angela Merkel a reiterat astăzi aproape ad litteram declaraţiile sale extrem de dure făcute la Brisbane la adresa Rusiei, declaraţii apreciate de comentatorii politici şi ca expresie a unei profunde frustrări resimţite după discuţia rece de patru ore cu preşedintele Vladimir Putin în marja summit-ului G-20.
Vorbind în Bundestag, doamna Merkel a reafirmat că Rusia, încălcând integritatea teritorială a Ucrainei, pune în pericol întreaga ordine a păcii în Europa. Şi întrucât situaţia din regiunile Doneţk şi Lugansk este departe de a fi un armistiţiu, sancţiunile economice împotriva Moscovei au fost şi rămân în continuare inevitabile. Aprecierile sale vin după vizita la Moscova a ministrului german de externe, Frank Walter Steinmeier, a cărui misiune nu a permis nici ea depăşirea blocajului. În acelaşi timp însă, Rusia a apreciat pozitiv deschiderea exprimată de şeful diplomaţiei germane faţă de ideea unei cooperări între UE şi Uniunea Economică Euroasiatică, promovată de Rusia, structură ce va fi lansată oficial la 1 ianuarie. După ce ieri Rusia a transmis oficial Comisiei Europene propunerea privind lansarea dialogului între cele două uniuni în domeniile economic şi al parteneriatului de afaceri, doamna Merkel a declarat în Bundestag că sprijină o asemenea cooperare. Importanţa acestui nou element în evoluţia crizei ruso-occidentale excedă aspectul economic. Deschiderea manifestată de Berlin faţă de cooperarea cu principalul proiect integraţionist al preşedintelui Putin, are la origini însă nu doar dorinţa de a menţine un canal de comunicare pozitivă cu Rusia. Cooperarea cu Uniunea Euroasiatică ar putea deveni compromisul oferit celor ce se opun tot mai mult politicii sancţiunilor. Este vorba, pe de-o parte, de o importantă parte a business-ului german, ce are interese de zeci de miliarde de euro în Rusia, ca şi de reprezentanţi ai clasei politice din Germania, iar pe de altă parte de anumiţi membri ai UE – Ungaria, Slovacia sau Italia -, ca şi medii de afaceri din alte ţări europene. Or, miza acestui joc complex este şi capacitatea Berlinului de a gestiona coeziunea în cadrul UE. Toate aceste elemente sunt cunoscute şi exploatate de Moscova, care la rândul său este direct interesată în promovarea internaţională a noii uniunii.
Expertul Feodor Lukianov, preşedintele think-tank-ului „Consiliul pentru politică externă şi de apărare”, apropiat Kremlinului, consideră foarte importantă implicarea în dialogul Rusia-UE a Belarusiei şi Kazahstanului, ca părţi neutre, capabile, în opinia sa, să ofere un punct de vedere lucid şi imparţial. Feodor Lukianov consideră că, dincolo de altceva, cauza profundă a divergenţelor dintre Rusia şi Occident este că viziunea lor asupra Ucrainei se bazează pe premise fundamental diferite. Cu ocazia lansării, ieri, de către think-tank-ul „Consiliul rus pentru afaceri internaţionale” a unei analize ce descrie trei posibile scenarii ale crizei ucrainene, i-am întrebat pe experţii prezenţi care sunt, în opinia lor, liniile roşii pentru diferitele părţi implicate în aceste procese. Astfel, potrivit acestora, Rusia nu va accepta niciodată, din raţiuni interne şi externe, punerea în discuţie sub nicio formă a statutului Crimeii. Nu va permite Ucrainei să realizeze în Donbas un scenariu militar asemănător celui aplicat de Croaţia, în 1995, când, în urma unei operaţiuni-şoc susţinute de Occident, a fost lichidată în câteva zile Republica Krajna, proclamată pe teritoriul croat de etnicii sârbi. În acest caz, Rusia nu va recunoaşte nici ea autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk, ce va fi interesată să le menţină în spaţiul politic ucrainean. Kievul, la rândul său, nu va accepta niciodată separarea regiunilor rebele din Est, NATO şi Statele Unite, chiar dacă discută în prezent posibilitatea de a furniza Ucrainei arme letale, nu se vor angaja niciodată direct, militar, într-un conflict în Ucraina. Deocamdată – consideră autorii raportului -, cel mai probabil scenariu este cel al îngheţării profunde a conflictului, deci a menţinerii statu-quo-ului.
Feodor Lukianov a fost intrebat care sunt prognozele sale privind evoluţia crizei ucrainene.
Feodor Lukianov: Cred că o îngheţare profundă nu se va reuşi. Dacă nu mergem prea departe cu previziunile, atunci cred că toată lumea are nevoie să fie fixată linia de dezangajare, pentru a se pune capăt luptelor permanente. Din câte înţeleg, problema-cheie este controlul asupra aeroportului din Doneţk. Pentru că luptele continuă din cauza lui, niciuna dintre părţi nu doreşte să-l cedeze, întrucât îl consideră un obiectiv strategic. Dacă se va reuşi stabilirea liniei de dezangajare, războiul va lua sfârşit, iar mai departe rămâne de văzut. Pentru că, totuşi, indiferent de orice, conducerea rusă niciodată şi în niciun context nu a admis posibilitatea ca această parte a Donbasului să fie ceva separat. Toate autorităţile ruseşti spun că ea este parte a Ucrainei. În ce condiţii, însă? Despre aceasta trebuie discutat.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI
