Bursa de la Bucureşti este cea mai mare din Europa de Sud-Est post-comunistă şi pentru activitatea sa din ultimul deceniu a fost clasificată între cele mai performante din lume. Acum, această bursă şi cel mai mare acţionar al său vizează să devină un centru financiar pentru regiunea sa, intenţionând să obţină statutul MSCI pentru pieţele emergente în decurs de trei ani, sporuri substanţiale de capitalizare şi o mai mare participaţie a investitorilor străini şi a fondurilor de pensii.
La 19 noiembrie, BERD a anunţat că a achiziţionat o cotă de 4,99% la BVB, contra unei sume nedezvăluite.
Noel Edison, directorul pentru asigurări şi servicii financiare al BERD, a spus pentru rubrica ‘beyondbrics’ că tranzacţia va ajuta bursa să obţină calificativul EM al MSCI, care ţine cont deopotrivă de considerente cantitative şi calitative şi va deschide piaţa unui domeniu mai larg de investitori. Într-un schimb de emailuri, Edison a spus că se aşteaptă ca programul de privatizare al României să fie în continuare realizat prin intermediul bursei, colectând numerar şi urmând mai multor oferte publice iniţiale reuşite ale unor companii de stat. El a adăugat: „Între criteriile pentru statutul de piaţă emergentă stabilite de MSCI se numără, între altele: minimum trei companii relativ mari; în al doilea rând, un grad înalt de deschidere la proprietatea străină; şi în al treilea, uşurinţa influxurilor şi ieşirilor de capital. Se aşteaptă ca BVB să obţină conformarea la toate cerinţele în 2016.”
Una din cele mai promiţătoare companii care ar urma să fie supusă unei oferte publice iniţiale la bursă este operatorul Hidroelectrica. La 12 noiembrie, a spus că se aşteaptă la profituri record de 1,1 miliarde de lei anul acesta. Compania este supusă unui program de restructurare şi ar urma să iasă din insolvenţă anul viitor. Din nou Edison: „Până acum s-au făcut progrese semnificative în implementarea programului de privatizare guvernamental, pe baza actualului acord cu FMI în cadrul căruia au fost unele din cele mai mari oferte publice (IPO) ale unor companii de stat, între care Electrica în 2014 (444 milioane euro) şi Romgaz (380 de euro) şi Nuclearelectrica (63 de milioane de euro), ambele în 2013. Aceste tranzacţii au avut un impact pozitiv asupra capitalizării şi lichidităţii pieţei şi se aşteaptă să le urmeze ofertele publice planificate ale mai multor alte întreprinderi deţinute de stat, din care cea mai mare este Hidroelectrica. Cu procesul IPO îmbunătăţit, sperăm să vedem mai multe listări în anii care vor veni şi vom analiza modalităţi de susţinere a acestora.”
Lucian Albulescu, equity analyst la banca de investiţii regională Wood & Co, a spus că Hidroelectrica va fi probabil listată în 2016. O altă candidată de frunte la IPO este CE Oltenia, companie de generare de electricitate, a adăugat el, iar guvernul ar putea intenţiona să vândă noi participaţii în companiile parţial privatizate aflate deja la bursă.
Alte oferte ar putea veni de la Fondul Proprietatea, constituit pentru compensarea celor care au pierdut proprietăţi în timpul comunismului, fond care este el însuşi listat la BVB, şi posibil din partea fondurilor closed-end care îşi vând participaţiile pe piaţa liberă.
„Administratorul Fondului, Franklin Templeton, face un lobby foarte activ pe lângă guvern pentru restructurarea mai multor companii din portofoliul fondului şi listarea lor”, spune Albulescu.
Luna trecută, Wood & Co scria într-o notă că România mai are încă un drum de parcurs pentru a îndeplini criteriile pentru statutul MSCI EM.
Doar acţiunile de la compania de gaz Romgaz întrunesc toate cerinţele pentru a fi clasificate drept „relativ mari”, potrivit termenului folosit de Edison. Este nevoie de încă două, deşi câteva alte companii sunt aproape: sucursala OMV Petrom (companie de petrol şi gaze), Banca Transilvania şi sucursala BRD a Société Générale (ambele fiind bănci) şi Electrica, principalul distribuitor de energie al ţării.
Oferta publică a Electrica din iunie a fost cea mai mare din istoria română, colectând 1,95 miliarde de lei la BVB şi la London Stock Exchange.
Totuşi, majoritatea acestor companii sunt fie de stat fie au fost deţinute de stat înainte de a fi cumpărate de investitori străini şi listate. Există mai puţine IPO ale marilor companii private. Atragerea mai multora este importantă pentru a da un impuls lichidităţilor. Se presupune că o companie privată care analizează posibilitatea listării este RCS & RDS, unul din cei mai mari operatori de cablu şi telecomunicaţii din regiune.
Obţinerea statutului de piaţă emergentă va necesita de asemenea modificări calitative, pentru ameliorarea accesului investitorilor la bursă. Edison spune că BERD va ajuta bursa să scadă costurile de tranzacţionare şi să instituie o structură centrală de clearing (CCP). Unele companii româneşti sunt actualmente listate în Luxembourg, nu la Bucureşti, iar o scădere a costurilor ar încuraja atât listările autohtone, cât şi o mai mare participare străină.
CCP ar putea fi de o „importanţă sistematică pentru pieţele de capital, prin facilitarea unui mai bun management al riscului şi determinarea unor expuneri mai puţin complexe între participanţii la bursă, prin procesul de netting”, spune Edison.
Se lucrează la o lege care ar îmbunătăţi accesul investitorilor, ar aborda probleme de transparenţă şi ar spori distribuirea dividendelor. De asemenea, ar ridica limita cotelor la BVB, de la 4,99% la 20%, ceea ce ar eficientiza procesul decizional la nivelul managementului. După acordul BERD, CEO-ul bursei, Ludwik Sobolewski, a spus că vrea ca BVB „să devină un centru financiar pentru Europa sudică şi estică, un nou centru al afacerilor şi inovaţiei şi astfel să îmbogăţească peisajul investiţional al regiunii.”
Ţinând cont de ciudata lipsă de interes pe care o arată afacerile din Balcanii de vest faţă de intenţia României, care este cea mai mare piaţă din regiune, de a deveni un veritabil centru regional, aceasta ar putea implica şi o nouă abordare în privinţa marketingului.
Dar BVB este condusă de un fost CEO al Bursei de la Varşovia, care a devenit cea mai mare bursă din Europa Centrală, depăşind Viena, astfel că are în spate un succes. „Noi sperăm să aplicăm exemplul polonez în România, prin creşterea rapidă a pilonului doi al fondurilor de pensii, privatizările de stat prin intermediul bursei şi încurajarea dezvoltării generale a pieţei financiare”, spune Albulescu.
FINANCIAL TIMES (Marea Britanie), 26 noiembrie 2014
Articol de Andrew MacDowall, publicat la rubrica „beyondbrics”.
Traducerea: Adriana Buzoianu
