Mai multe articole apărute în marile cotidiane internaţionale creionează o imagine a relaţiilor dintre presă şi putere. O analiză publicată de New York Times despre peisajul media din Europa de Est constată că, la 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, „progresele realizate în direcţia standardelor occidentale în domeniul democraţiei şi libertăţii cuvântului” sunt „puse sub semnul întrebării”. Îndoielile sunt provocate de faptul că „pe tot cuprinsul Europei de Est, oligarhi autohtoni şi grupuri investiţionale – unele având legături directe cu conducerea politică a ţării lor – pun mâna pe ziare şi alte companii media”, explică ziarul american. Cu concluzia că, la fel „ca în Rusia, se manifestă temeri tot mai mari în privinţa concentrării potenţial periculoase a puterii în mâinile oamenilor care au reuşit să obţină deopotrivă avere şi influenţă politică şi care îşi extind tot mai mult controlul asupra canalelor media”. Analiza publicaţiei new-yorkeze se referă şi la România, unde „principalul post de ştiri tv, Antena 3 de dreapta, este doar o parte a imperiului media al miliardarului Dan Voiculescu, fondatorul Partidului Conservator din această ţară”, care „în august a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru acuzaţii de spălare de bani”. Nici reţelele de socializare nu vor însă să rămână în afara acestui joc al puterii, după cum remarcă Washington Post, care relatează despre „planul Facebook de a deveni unul din cele mai puternice instrumente în politică”. Cu obiectivul final de a „înlocui, pe cât de mult posibil, publicitatea tv costisitoare, care generalizează, prin formule mult mai concrete care vor fi puse la dispoziţia utilizatorilor şi apoi vor obţine numeroase vizualizări”, punctează oficiosul de la Washington. Pe celălalt mal al Atlanticului, EUobserver relatează că „eurodeputaţii au recomandat separarea motoarelor de căutare de alte servicii comerciale”, în condiţiile în care se pare că Google ar deţine o cotă de piaţă de 90% în Europa. Demersul este contestat de Statele Unite, menţionează acelaşi oficios european, precum şi Wall Street Journal. Acelaşi cotidian american scrie despre decizia OPEC de a menţine ţinta de producţie la 30 de milioane de barili de petrol pe zi. Chiar dacă „OPEC insistă că decizia nu trebuie să provoace panică”, după cum notează Financial Times, preţul petrolului scade la aflarea veştii. Iar scăderea preţului petrolului „afectează în primul rând ţările cu economii dependente în esenţă de exportul de combustibil fosil, precum Iranul, Venezuela, Mexic şi Rusia”, evidenţiază Nezavisimaia Gazeta. Presa britanică îşi aţinteşte din nou privirile asupra imigranţilor, cu constatarea că „bulgarii şi românii determină creşterea numărului total de imigranţi la 260.000”, după cum informează Financial Times. „Migraţia din Uniunea Europeană atinge cote record”, titrează şi Telegraph. Însă de dincolo de Canalul Mânecii, Le Monde observă că „un sfert din medicii din Franţa şi-au obţinut diploma în altă ţară”. Iar Le Figaro constată că „medicii nou-veniţi în Hexagon provin tot mai des din Uniunea Europeană şi în special din România”. Problema este însă că „România duce lipsă de medici şi trebuie, la rândul ei, să atragă doctori ucraineni sau lituanieni”, încheie Le Figaro.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
