După ce au fost numărate 86% din buletinele de vot, socialiştii au 21% din sufragii, iar comuniştii – 17%. În Republica Moldova, la primele alegeri parlamentare, care au avut loc după semnarea acordului de asociere la Uniunea Europeană, conduce Partidul Socialiştilor, în frunte cu Igor Dodon, care militează pentru integrarea euroasiatică a republicii. Conform datelor obţinute după prelucrarea a 86% din procesle-verbale, Partidul Socialiştilor a obţinut 21% din voturi, anunţă Comisia Electorală Centrală. Comuniştii conduşi de fostul preşedinte Vladimir Voronin, care a fost pe primul loc la alegerile parlamentare timp de 15 ani, a obţinut locul al treilea, cu 17% din voturi. Dacă rezultatele nu vor suferi modificări majore, acest lucru le va permite să obţină 22, respectiv 25 de mandate, deci, în total, 47 de mandate din cele 101 existente în Parlament.
(După procesarea a 95.03% din procesele-verbale, adică a 98.11% din voturi, situaţia arată în felul următor: Partidul Socialist – 21.14%, Partidul Liberal Democrat – 19.65%, Partidul Comuniştilor – 17.88%, Partidul Democrat – 15.76% şi Partidul Liberal – 9.46%. Mihai Ghimpu, Vlad Filat şi Marian Lupu au anunţat deja că vor reface coaliţia de guvernare, fiindcă vor obţine cel puţin 56 de mandate – nota red.).
Experţii au găsit motivele pentru care partidele care susţin integrarea euroasiatică nu au putut obţine majoritatea în noul legislativ. Astfel, nu au trecut pragul electoral blocul „Opţiunea Moldovei – Uniunea Vamală”, alcătuit de social-democraţi, şi Partidul Regiunilor, care, împreună cu mişcarea civică „Opţiunea Moldovei” şi cu Partidul Comuniştilor Reformatori, au adunat 8% din voturi.
Cu două zile înainte de vot, a fost scos din cursa electorală partidul Patria-Rodina, pe care sondajele îl creditau cu peste 13% din voturi. Pretextul pentru această sancţiune au fost documentele Ministerului de Interne conform cărora partidul ar fi primit din străinătate aproximativ 500.000 de dolari. Un alt factor, potrivit observatorilor, a fost numărul insuficient de centre de votare deschise în Rusia, unde, conform Serviciului Federal pentru Migraţie din Rusia, lucrează peste jumătate de milion de imigranţi moldoveni.
„Mii de oameni au trebuit să stea la coadă ore în şir la Moscova, deoarece Comisia Electorală Centrală a trimis pentru 56 secţii de votare 15.000 de buletine de vot. Au fost privaţi de dreptul de a vota aproape o treime din numărul alegătorilor moldoveni, care votează mereu cu partidele proruse. Evident că acest lucru a afectat rezultatele alegerilor. Noi am trimis la Comisia Electorală Centrală proteste cu privire la încălcarea legii”, a spus liderul socialist Igor Dodon pentru TASS. El a afirmat că aceste date arată că mai mulţi alegători au votat pentru aderarea la Rusia, comparativ cu alegătorii forţelor politice proeuropene”.
„Rezultatele alegerilor arată că alegătorii sprijină strategia noastră pentru apropierea de Rusia şi că nu acordă susţinere partidelor aflate în coaliţia de guvernare proeuropeană, ai căror lideri s-au compromis. Indiferent de numărul locurilor obţinute în Parlament, socialiştii vor face tot posibilul ca Republica Moldova să fie împreună cu Rusia”, a spus Igor Dodon.
Analiştii consideră că negocierile pentru formarea unei coaliţii de guvernare vor fi complicate din cauza contradicţiilor dintre liderii acestei coaliţii – Vlad Filat, Mihai Ghimpu şi oligarhul Vladimir Plahotniuk, care îi controlează pe democraţi. În anul 2013, între ei izbucneau constant scandaluri de corupţie, ceea ce a dus la dezmembrarea coaliţiei, la demisia lui Filat din funcţia de premier şi la îndepărtarea din coaliţie a liberalilor. Numai sub presiunea exercitată de UE şi SUA, coaliţia a fost reformatată, iar Guvernul a fost condus de liberal-democratul Iurie Leancă.
Experţii moldoveni consideră că Filat şi Plahotniuk pot, de asemenea, să provoace crearea unei largi coaliţii.William Moser, ambasadorul SUA la Chişinău, într-o discuţie cu jurnaliştii, a menţionat că partenerii occidentali continuă cooperarea cu partidele proeuropene şi în cazul în care ele se vor alia cu comuniştii. Unii analişti din Republica Moldova susţin că, înainte de alegeri, Voronin şi Plahotniuk au ajuns la nişte acorduri, conform cărora i s-a promis liderului comunist să participe la guvernare în cadrul coaliţiei sau un statut confortabil în opoziţie, în schimbul loialităţii faţă de viitoarele autorităţi, care trebuie să-şi păstreze orientarea europeană.
Igor Dodon, liderul Partidului Socialist, a spus pentru TASS că, „într-o asemenea situaţie, el va refuza să participe la coaliţia proeuropeană şi că va prefera să stea în opoziţie, rămânând fidel orientării euroasiatice”.
Aceste prime alegeri, după ce Republica Moldova a încheiat acordurile de asociere cu UE, au fost deja considerate un referendum pentru orientarea politicii externe a ţării.
Dacă Moscova i-a susţinut pe socialişti, nici Uniunea Europeană nu a rămas cu mâinile în sân. În cele 15 zile care mai rămăseseră până la alegeri, s-au manifestat ca agitatori pentru partidele proeuropene din Republica Moldova preşedinţii Bronislaw Komorowski din Polonia, Petro Poroşenko din Ucraina, Klaus Iohannis, noul preşedinte ales al României, precum şi cancelarul german, Angela Merkel, care, în preajma alegerilor, a trimis o scrisoare cu urări de succes şi noroc pentru liberal-democratul Leancă.
Pe lângă combaterea crizei economice şi a sărăciei endemice, noua conducere trebuie să rezolve şi alte probleme complicate: să consolideze o societate divizată, să încerce să refacă relaţiile de prietenie cu Rusia. Şi, de asemenea, să reia negocierile pentru reglementarea conflictului din Transnistria, unde peste 90% din numărul locuitorilor au votat la referendum pentru aderarea la Rusia.
Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, nu exclude probabilitatea să fi fost falsificate alegerile parlamentare. „Noi credem că rezultatele alegerilor au fost fraudate. Eu nu exclud ca noi să cerem renumărarea voturilor”, a declarat el pe 1 decembrie, după ce Comisia Electorală Centrală a anunţat rezultatele preliminare ale scrutinului. El a dat ca exemplu defectarea sistemului electronic de numărare a alegătorilor, care nu a funcţionat aproape jumătate de zi. Observatorii Partidului Comuniştilor au anunţat, de asemenea, că au existat şi alte abuzuri, inclusiv aducerea alegătorilor în anumite secţii, pentru vot multiplu, fapt interzis de lege.
(www.itar-tass.com – 1 decembrie)
