Moldova a votat la un scrutin crucial, scrie presa internaţională, la unison, despre alegerile legislative din statul de peste Prut. Moldova, sfâşiată între Uniunea Europeană şi Rusia, titrează Liberation. Moldova riscă să devină o altă Ucraină, avertizeaz El Mundo. Alegerile parlamentare au căpătat o semnificaţie mai amplă, pe fondul frământărilor din Ucraina învecinată, notează The Washington Post. De la intensificarea conflictului din Ucraina, politicienii moldoveni şi diplomaţii occidentali urmăresc Transnistria cu teamă, ca nu cumva să devină următorul punct de interes al ambiţiilor expansioniste ale dlui Putin, scrie Financial Times. Ministerul de Externe al Rusiei a exprimat îndoieli legate de caracterul democratic al alegerilor parlamentare din Moldova, notează Ia Regnum Novosti. Alegerile din Moldova pot fi o scânteie în conflictul dintre Rusia şi UE şi vor adânci diviziunile politice şi culturale existente în ţară, opinează Stratfor. Preşedinţii polonez, ucrainean şi român au vizitat săptămâna trecută Moldova, pentru a susţine tabăra pro-europeană, aminteşte L’Express. Moldova nu are intenţia de a adera la NATO, iar partenerii săi din Vest şi din Est ar trebui să îi respecte neutralitatea, a declarat premierul moldovean Iurie Leancă, citat de EUObserver. Dincolo de gestionarea provocărilor geopolitice, următoarea guvernare are de înfruntat riscuri economice, inclusiv o depreciere de 8% a leului moldovenesc în ultimele şase luni, a patra cea mai proastă performanţă din Comunitatea Statelor Independente, subliniază Bloomberg.
În cadrul vizitei sale istorice în Turcia, Papa Francisc a promovat unitatea cu creştinii ortodocşi, titrează Corriere della Sera. Declaraţia comună, documentul solemn semnat de Papă şi Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, exprimă dorinţa de a merge împreună pentru a depăşi obstacolele. Fanatismul şi fundamentalismul, fobiile iraţionale care încurajează neînţelegeri şi discriminări pot fi contestate doar prin solidaritatea tuturor credincioşilor, adaugă L’Osservatore Romano
Intervalul 1 – 3 decembrie marchează a 25-a aniversare a Summit-ului de la Malta, simbolizând încheierea Războiului Rece, aminteşte Malta Independent. În zilele de 1 – 3 decembrie 1989, liderii SUA şi URSS, pe atunci – George Bush şi Mihail Gorbaciov – s-au întâlnit la Malta pentru a întoarce o nouă pagină în istoria lumii. În cei 25 de ani de la încheierea Războiului Rece, SUA s-au retras în mod semnificativ de pe marginea prăpăstiei cursei înarmării, reducându-şi stocurile de la un maxim de 31.000 de arme nucleare în 1967, la nivelul actual de 4804 de arme, scrie Los Angeles Times. Rusia şi-a redus stocurile cu aproximativ acelaşi procent. La două decenii de când SUA au început să îşi reducă forţele nucleare, mai mulţi strategi militari, oameni de ştiinţă şi lideri din Congres cer o nouă generaţie de bombe cu hidrogen. Ameninţările nucleare din partea preşedintelui rus Vladimir Putin au adăugat presiuni nu numai pentru a se proiecta noi capabilităţi, dar şi pentru desfăşurarea de teste subterane, pentru prima dată din 1992. SUA au de departe cea mai mare arhivă de date de testare, după ce au efectuat 1.032 de teste nucleare. Rusia a efectuat 715 şi China 45, precizează ziarul american. Agenţia spaţială europeană (ESA) va propune un program de dezvoltare a unei noi rachete, marţi, la Luxembourg. Ariane 6 se doreşte a fi o poartă de acces a Europei în spaţiu, anunţă AFP. Ea dispune pentru 2014 de un buget de 4,1 miliarde de euro, departe de cele 17,6 miliarde de dolari atribuite NASA. Germania, cu 22,9%, şi Franţa, cu 22,6%, sunt ei mai mari contributori, urmaţi de Italia, cu 10,5%, şi Regatul Unit, cu 8,1%.
Cristina Zaharia – Agenţia de Presă RADOR
