Pentru că astăzi se împlinesc 42 de ani de când Terra a fost văzută pentru prima dată în toată splendoarea ei din spaţiu, apare firesc şi întrebarea cum va arăta Pământul, la propriu şi la figurat, în viitor.
Dacă am călători cinci secole înapoi în timp, am găsi un imperiu aztec înfloritor în centrul Mexicului, o Mona Lisa proaspăt pictată în Europa renascentistă şi temperaturi ceva mai scăzute în emisfera nordică. Aceasta era lumea în timpul Micii Ere Glaciare, aşa cum a fost numită perioada cuprinsă între 1300 şi 1850, care a coincis cu era marilor descoperiri ale lumii europene occidentale.
Dar ce am găsi oare dacă am călători 500 de ani în viitor? Ni se va părea lumea secolului 26 la fel de diferită cum ni se pare acum cea a secolului 16? În primul rând, ce fel de climă va avea?
Părerile sunt împărţite în rândul oamenilor de ştiinţă care studiază activitatea solară. Unii sugerează că, până în anii 2500, clima Terrei se va răci din nou până la nivelul Micii Ere Glaciare. Alte studii spun că schimbările climatice actuale, precum şi folosirea combustibilului fosil, vor face ca planeta să devină insuportabil de fierbinte pentru specia umană până în 2300.
Unii experţi spun că schimbarea climei terestre a început în jurul anilor 1800, odată cu revoluţia industrială, alţii duc chiar mai departe în timp această dată, afirmând că incendierea terenurilor agricole după recoltare a dat startul schimbărilor de climă încă din vremurile preistorice. Oricare ar fi adevărul, cert este că omul şi uneltele sale influenţează major mediul înconjurător, iar în secolul 26 aceste unelte vor fi impresionante.
Teoreticianul futurist şi fizicianul japonez Michio Kaku prognozează că în următorii o sută de ani, omenirea va face un salt de la o civilizaţie de tip zero la una de tip I pe scara Kardaşev (vezi nota subsol). Cu alte cuvinte, vom deveni o specie care poate face uz de întreaga energie a planetei. Dezvoltând această putere, oamenii secolului 26 vor fi experţi în aşa-numitele tehnologii verzi de obţinere a energiei, cum ar fi cea solară. Mai mult decât atât, vor putea manipula energia planetară pentru a controla clima globală. Fizicianul Freeman Dyson, pe de altă parte, spune că saltul spre civilizaţia de tip I se va produce abia peste 200 de ani.
Progresul tehnologic a fost exponenţial de la 1500 şi până astăzi, iar acest ritm este posibil să se menţină şi în secolele care vin. Fizicianul Stephen Hawking afirmă că până în 2600, acest progres va echivala cu publicarea a 10 noi teorii ale fizicii la fiecare 10 secunde. Dacă legile lui Moore sunt reale – acestea spun că viteza de calcul a computerelor şi complexitatea calculului se dublează o dată la 18 luni – atunci este posibil ca aceste teorii invocate de Hawking să fie produsul maşinilor inteligente.
Ce alte tehnologii ar putea defini lumea secolului 26? Scriitorul futurist Adrian Berry crede că durata medie de viaţă a omului va fi de 140 de ani şi că stocarea digitală a caracteristicilor personalităţilor umane va permite un fel de nemurire computerizată. Oamenii vor exploata oceanele, vor călători în spaţiu şi vor locui chiar pe colonii de pe Lună şi Marte în timp ce roboţii vor explora spaţiul cosmic îndepărtat.
Şi de aici mai departe?…
Nota:
În 1964, astrofizicianul rus Nicolai Kardaşev a clasificat civilizaţiile în funcţie de cantitatea resurselor energetice consumate:
- tipul I – civilizaţia foloseşte resursele energetice ale planetei pe care a apărut
- tipul II – foloseşte de 10 miliarde de ori mai multă energie decât tipul I – prin captarea ei de la steaua mamă
- tipul III – ar folosi energia unei întregi galaxii.
Surse:
www.howstuffworks.com
Berry, Adrian. „The Next 500 Years: Life in the Coming Millennium.” W H Freeman & Co. February 1996.
Cain, Frasier. „How Advanced Can a Civilization Become?” Universe Today. April 16, 2004. (June 3, 2010)
„Earth may be too hot for humans by 2300: study.” Associated Foreign Press. May 11, 2010. (June 2, 2010)
Explorations in Science with Dr. Michio Kaku. (June 2, 2010)
Hawking, Stephen. „Science in the Next Millennium.” White House Millennium Council. March 6, 1998. (June 2, 2010)
Perry, Charles A. and Kenneth J. Hsu. ” Geophysical, archaeological, and historical evidence support a solar-output model for climate change.” Proceedings of the National Academy of Sciences. Sept. 5, 2000. (June 2, 2010)
Traducerea şi adaptarea: Bianca Ioniţă
