Presa internaţională alocă un spaţiu amplu avertismentului Naţiunilor Unite potrivit căruia anul 2014 a fost devastator pentru milioane de copii care trăiesc în zonele de conflict din mai multe state ale lumii. Criza din Ucraina rămâne sub lupa presei, mai ales în contextul în care preşedintele Poroşenko a declarat drept urgent proiectul de schimbare a statutului Ucrainei de ţară nealiniată. Presa internaţională relatează şi despre îngrijorările Rusiei referitoare la bombardamentele israeliene din Siria.
Agenţia ONU pentru protecţia copiilor, UNICEF, declară 2014 un an devastator pentru minori. UNICEF susţine că aproximativ 230 de milioane de copii trăiesc în regiuni afectate de conflicte armate. Anul acesta, în jur de 15 milioane de copii au fost prinşi în conflicte în ţări precum Republica Centrafricană, Irak, Sudanul de Sud, Siria, Ucraina sau în teritoriile palestiniene. Potrivit The New York Times, peste 10.000 de minori sunt membri activi în grupări armate.
„Numeroşi copii au fost ucişi în timp ce studiau la şcoală sau dormeau în propriile paturi. Au fost răpiţi, torturaţi, recrutaţi, violaţi sau chiar vânduţi sclavi„, susţine Anthony Lake, directorul executiv UNICEF. The New York Times mai scrie, citând raportul UNICEF, că situaţia a fost îngreunată anul acesta de criza Ebola din vestul Africii, care a lăsat orfani mii de copii.
Criza din Ucraina rămâne în atenţia presei internaţionale în contextul în care preşedintele Petro Poroşenko consideră urgentă analizarea proiectului de lege privind statutul de neutralitate al Ucrainei. Potrivit TASS, ideea a fost lansată anterior de liderul fracţiunii parlamentare al „Frontului Popular”, Aleksandr Turcinov, care a propus analizarea problemei anulării statutului de neutralitate al Ucrainei. Iar preşedintele Comitetului pe probleme de securitate naţională şi apărare, Serghei Paşinskii, a propus Parlamentului ucrainean să se adreseze SUA cu solicitarea de a acorda Ucrainei statut de aliat militar.
Războiul declaraţiilor continuă între Rusia şi vestici pe tema crizei din Ucraina. Rusia acuză SUA că vor să schimbe regimul de la Moscova. Potrivit Rosbalt, ministrul adjunct de externe, Serghei Riabkov, a afirmat că „Dincolo de scopul, declarat în mod formal, de a ne obliga să ne schimbăm poziţia faţă de Ucraina, practic nu se ascunde că obiectivul îl constituie crearea condiţiilor economico-sociale pentru schimbarea puterii în Rusia„.
Pe de altă parte, polonezii de la Rzeczpospolita scriu că Angela Merkel îl acuză pe Putin de destabilizarea Europei de Est. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i-a reproşat preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, că duce o politică de destabilizare iar printre ţările ameninţate a menţionat, în afară de Ucraina, Moldova şi Georgia, scrie Rzeczpospolita.
Din cotidianul de limbă franceză La Liberation aflăm că se modifică primele două poziţii în clasamentul economiilor mondiale. Sub titlul „China este oficial prima putere economică a lumii”, La Liberation notează că potrivit FMI, PIB-ul chinez, exprimat prin paritatea puterii de cumpărare, ar urma să-l întreacă anul acesta pe cel al SUA. Site-ul american de informaţii financiare MarketWatch, care a studiat ultimele date ale FMI, publicate în octombrie, arată că la sfârşitul acestui an PIB-ul chinez ar urma să ajungă la 17.632 de miliarde de dolari, în timp ce în cazul Statelor Unite este vorba de 17.416 miliarde, mai notează cotidianul francez.
Problemele de securitate globală continuă să atragă atenţia presei internaţionale. The Guardian scrie, citându-l pe comisarul pentru drepturile omului, Nils Muižnieks, că activităţile masive de supraveghere ale NSA contravin statului de drept. Activităţile de supraveghere „secrete, masive şi fără discriminare” întreprinse de serviciile de informaţii şi dezvăluite de fostul agent de informaţii american Edward Snowden nu pot fi justificate de lupta împotriva terorismului, avertizează responsabilul cu cea mai înaltă funcţie în domeniul drepturilor omului din Europa.
Tot la capitolul securitate globală amintim că Rusia şi-a exprimat îngrijorările privind un atac aerian israelian în Siria. Potrivit Jerusalem Post, Moscova – unul dintre principalii susţinători ai regimului Assad – a cerut Naţiunilor Unite să impună sancţiuni Israelului însă autorităţile din această ţară continuă să păstreze tăcerea şi nu confirmă atacul aerian.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
