Raportul Senatului SUA pe tema interogatoriilor CIA face înconjorul lumii. O nouă lovitură dată poziţiei SUA pe plan mondial, titrează The Washington Post. Născut din oroarea atacurilor teroriste de la 11 septembrie, programul secret de detenţie şi interogare al CIA era menit să întărească siguranţa Statelor Unite, dar pare să pună politica externă americană într-o situaţie şi mai neplăcută, comentează ziarul american. Tulburătoarea imagine a programului i-a făcut pe aliaţi să se delimiteze, iar pe adversari să lanseze acuzaţii de ipocrizie, adaugă The Washington Post. Totuşi, Uniunea Europeană a salutat publicarea raportului american, considerând acest pas „o etapă pozitivă”, notează EUObserver. Obama evită să se pronunţe asupra eficienţei metodelor folosite de CIA, scrie The New York Times. Republicanii şi foşti oficiali ai CIA consideră raportul scandalos, adaugă Los Angeles Times, deoarece, în opinia lor, a jucat un rol esenţial în dezmembrarea al-Qaeda şi în combatarea terorismului. Frankfurter Allgemeine Zeitung afirmă că numai prin asemenea paşi vor putea Statele Unite să recâştige încrederea pe care Administraţia Bush a pierdut-o din neglijenţă. Consiliul Europei, Amnesty International şi alte instanţe le-au cerut şi europenilor să facă lumină în acest dosar întunecat, adaugă Le Monde. Au fost recenzate o mie de zboruri clandestine, în total, şi acum pare a fi dovedită existenţa a trei centre secrete de detenţie, situate în România, Lituania şi Polonia, subliniază Le Monde. Fostul preşedinte al Poloniei, Aleksander Kwaśniewski, a recunoscut că CIA a avut o închisoare secretă pe teritoriul ţării sale, consemnează The Guardian, subliniind că este pentru prima oară când un înalt oficial al Poloniei a recunoscut, public, existenţa unui asemenea loc de detenţie. Raportul privind programul CIA atestă, între altele, şi faptul că mulţi bani au fost implicaţi în configurarea acestuia, în baza unor contracte în sectorul privat şi plăţi în numerar, subliniază Forbes într-a amplă analiză. În total, programul CIA a costat „peste 300 de milioane dolari”, iar antreprenorii nu au fost singurii jucători care au primit plăţi consistente. Potrivit raportului, „CIA a dat milioane de dolari în numerar unor oficiali din guverne străine”, pentru a determina respectivele autorităţi să găzduiască şi să sprijine închisorile secrete ale CIA. Raportul adaugă că suspecţii de terorism deţinuţi din greşeală au fost plătiţi după eliberare şi instruiţi să nu vorbească despre această experienţă, mai scrie Forbes.
Premierul rus, Dmitri Medvedev, a apreciat, într-un amplu interviu, că administraţia SUA are un comportament neadecvat şi imprevizibil, deşi el, personal, continuă să aibă cu preşedintele Barack Obama relaţii bune, citează Interfax. Medevev a declarat că Rusia va fi întotdeauna gata să continue colaborarea cu partenerii săi occidentali, atât Europa, cât şi SUA. Pe de altă parte, şeful Statului Major al Armatei Ruse, generalul Valeri Gherasimov, a lansat o dură critică la adresa politicii occidentale. Situaţia politico-militară creată acum în lume este instabilă, a declarat Gherasimov, citat de Itar-Tass. Potrivit afirmaţiilor sale, retorica antirusă a conducerilor ţărilor occidentale şi din blocul NATO, precum şi creşterea prezenţei militare în apropierea graniţelor Rusiei nu contribuie la stabilizarea situaţiei, continuă Itar-Tass. Generalul rus a afirmat că planurile SUA privind scurul antirachetă în Europa depăşesc nevoile de securitate din regiune şi că, „în pofida numeroaselor apeluri, nici SUA, nici ţările europene sau NATO nu au dorit să garanteze nefolosirea scutului împotriva Rusiei”, citează Reuters. Sistemul de apărare antirachetă pe care SUA îl amplasează în România reprezintă o garanţie a faptului că ţara nu îşi va schimba vectorul politic şi nu se va întoarce sub o altă sferă de influenţă geopolitică, a declarat ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, citat tot de Itar-Tass. Aurescu a adăugat că, în opinia sa, „scutul antirachetă nu poate influenţa în niciun fel potenţialul de apărare al Rusiei”. SUA şi Rusia se pregătesc pentru mulţi ani de confruntare, conchide fostul preşedinte Mihail Gorbaciov, într-un interviu pentru Rossiiskaia Gazeta. Gorbaciov a avertizat că relaţiile reci dintre Barack Obama şi Vladimir Putin pot avea consecinţe teribile, citează Huffington Post.
Laureaţii premiului Nobel pentru Pace, decernat pentru curaj şi lupta dusă întru apărarea drepturilor omului, sunt pakistaneza Malala Yousafzai şi indianul Kailash Satyarthi, veniţi din ţări care au purtat războaie între ele. Alegerea lor pare să reflecte dorinţa de a transcende diferenţele şi de a contribui la apropierea dintre indieni şi pakistanezi, crede The New York Times.
Tot pentru acte de curaj, revista Time i-a ales la categoria Personalitatea anului 2014 pe toţi cei care luptă contra epidemiei Ebola, în Africa de Vest. „Ebola este un război şi un avertisement”, scrie revista americană. Pentru că au oferit lumii răgazul necesar pentru a-şi întări modalităţile de apărare, pentru că au riscat, perseverat, s-au sacrificat şi au salvat vieţi, aceşti luptători sunt elogiaţi de Time.
Cristina Zaharia – Agenţia de Presă RADOR
