În Italia, unde reprezintă cea mai numeroasă comunitate de străini – aproximativ un milion de persoane – românii îşi promovează propriile valori culturale şi prin intermediul literaturii. Pe 13 decembrie, cu sprijinul şi sub patronajul Consulatului General al României, la Milano a avut loc prima întâlnire a scriitorilor români rezidenţi în Peninsulă, care în ultimii ani au publicat romane sau poezii în limba italiană sau în ediţii bilingve.
Italienii au început să descopere literatura română încă din primele decenii ale secolului trecut, când au fost traduse poeziile lui Eminescu, iar după 1989 volume semnate de Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu sau Norman Manea. Pe de altă parte, în ultimii 20 de ani, într-o Italie multietnică şi multiculturală, s-a dezvoltat fenomenul literaturii migraţiei, la care au aderat şi românii, cea mai numeroasă comunitate de străini în această ţară. Mai mulţi scriitori români rezidenţi în Peninsulă şi-au publicat romanele sau poeziile în limba italiană la edituri din Roma, Milano sau Torino. Ideea că literatura reprezintă unul dintre cele mai bune mijloace de a promova cultura unei ţări a fost subliniată şi cu ocazia primei întâlniri a scriitorilor români din Italia, organizată la Milano, cu sprijinul Consulatului General al României. Printre participanţi – poetul Viorel Boldiş, cel care a lansat această iniţiativă, şi scriitoarea Ingrid Beatrice Coman, care conduce şi Rediviva, prima editură românească din Italia. Printre romanele publicate în Italia de Ingrid Beatrice Coman se numără “Satul fără mămici” sau “Oraşul lalelelor”. “Faptul de a reîncepe să scrii în altă limbă îţi pune în discutie tot ce crezi tu că aveai ca certitudine. O iei de la capăt”, spune Ingrid Beatrice Coman.
Creată în cadrul Centrului Cultural Italo-Român de la Milano, Rediviva a publicat volume semnate de Mateiu Caragiale, Bujor Nedelcovici, Doina Ruşti, Stelian Ţurlea sau Viorel Boldiş, şi, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Veneţia, participă la prestigiosul Salon Internaţional de Carte de la Torino. “La acel Salon sunt promovate valori culturale şi literare româneşti, care dau un bilet de vizită despre ceea ce înseamnă cultura română în Italia”, explică Violeta Popescu, coordonatoarea Centrului Cultural Italo-Român de la Milano.
Roberto Merlo, traducător şi profesor de limba română la Universitatea din Torino, spune că interes pentru literatura noastră există şi în şcolile italiene. “Am fost întrebat de mai multe ori de profesori italieni de şcoală, de liceu, să le dau nişte sfaturi de lectură pentru copii – italieni, romani, arabi sau albanezi”, spune profesorul Merlo.
Prezent la întâlnirea scriitorilor, consulul general al României la Milano, George Bologan, s-a referit la rolul diplomaţiei culturale în coeziunea europeană. “Mi se pare firesc să încurajăm tot ceea ce înseamnă creativitate, tot ceea ce aduce în spaţiul multicultural identitatea care ne caracterizează”, a subliniat George Bologan.
(autor – Iuliana Anghel)
