Date fiind recentele incidente din Australia şi Pakistan, terorismul pare să fi ajuns din nou subiectul predilect al presei internţionale, dar nici Europa nu este ocolită, date fiind evenimentele mai mult sau mai puţin politice din ultima vreme.
„Nu mai există acum nicio distincţie între talibanii buni şi talibanii răi”, afirmă premierul pakistanez Nawaz Sharif în publicaţia „Dawn”, cel mai popular cotidian pakistanez de limbă engleză. Din acelaşi ziar aflăm că „atentatul de la Peshawar, soldat cu moartea a 148 de persoane, nu a rămas fără urmări” şi că „preşedintele ţării, Mamnoon Hussain, a respins cererile de graţiere a cinci indivizi condamnaţi la moarte pentru terorism”. De altfel, după cum reiese din ziarul britanic „The Telegraph”, „premierul pakistanez a suspendat moratoriul cu privire la pedeapsa capitală şi, în consecinţă, ea a fost reinstaurată”. Se pare că masacrul de marţi, de la şcoala din Peshawar, a convins Pakistanul şi Afganistanul să se apropie. Un alt ziar britanic, „Daily Mail” menţionează că şeful armatei pakistaneze, Raheel Sharif, s-a întâlnit cu preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani, cu care a discutat problema militanţilor talibani ascunşi de-a lungul frontierelor dintre cele două ţări”. „A sosit timpul ca Afganistanul şi Pakistanul să lupte împreună împotriva terorismului şi extremsmului, cu onestitate şi eficienţă”, a afirmat preşedintele afgan într-o declaraţie citată de acelaşi ziar. Şi, pentru că a venit vorba despre apropieri, nu putem omite un posibil dezgheţ al relaţiilor americano-cubaneze, trâmbiţat deja de presa americană. „Cotidianuul „USA Today” informează că, „miercuri, Statele Unite şi |Cuba au făcut un schimb de prizonieri, iar preşedintele Barack Obama a dat de înţeles că doreşte să îmbunătătească relaţiile cu Cuba”. Nici presa cubaneză nu trece sub tăcere evenimentul: ziarul „El Nuevo Herald” subliniază că „Statele Unite şi Cuba vor începe discuţii în vederea normalizării relaţiilor”, iar „Cuba Debate” anunţa deja că „preşedintele Raul Castro urma să rostească pe această temă un discurs radiodifuzat şi televizat”. În Europa, rubla rusească este cea care a ajuns vedeta presei internaţionale. „Furtună asupra Rusiei”, anunţă ziarul spaniol „El País”, publicaţia avertizând că, „prin prăbuşirea accelerată a rublei faţă de dolar, economia rusă se apropie cu repeziciune de colaps”. „De ce cade rubla?”, se întreabă publicaţia franceză „Le Nouvel Observateur”. După care oferă şi un răspuns dstul de original: „chiar ruşii au contribuit la deprecierea monedei lor, întrucât temându-se de această eventualitate, piaţa şi familiile deopotrivă şi-au vândut rublele, grăbind declinul: o profeţie pe care ei singuri au împlinit-o”. La rândul său, publicaţia portugheză „Diario economico” consideră că „viteza declinului rublei indică faptul că puterea politică pierde controlul după ce s-a confruntat de şase luni şi cu o scădere a preţurilor petrolului”. Ce sfaturi oferă ziarul american „The New York Times”? „Pentru Putin, mişcarea cea mai de bun simţ ar fi retragerea din Ucraina. Asta ar aduce suspendarea tuturor sancţiunilor şi ar uşura criza actuală. Dar întrebarea care se pune este dacă acest lider iresponsabil a fost îndeajuns de pedepsit încât să schimbe macazul”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
