Normalizarea relaţiilor dintre Statele Unite şi Cuba, după aproape 55 de ani, este larg comentată de presa internaţională. „Decizia surprinzătoare a preşedintelui Obama de a iniţia normalizarea relaţiilor cu Cuba reprezintă un mare pariu, prin care Statele Unite întorc pagina politică a epocii Războiului rece”, apreciază Washington Post. „Istoricii spun că măsurile anunţate de Casa Albă echivalează cu cele adoptate pentru normalizarea relaţiilor cu China şi cu Vietnamul”, iar acum „ultimul vestigiu al Războiului rece rămâne Coreea de Nord”, punctează New York Times. Acelaşi cotidian american estimează că „Administraţia Obama deschide o epocă de transformări pentru milioanele de cubanezi care au suferit din cauza ostilităţii dintre cele două ţări, timp de peste 50 de ani”. De la Havana, ziarul tineretului Juventud Rebelde salută „Decizia istorică a guvernelor din Statele Unite şi din Cuba de a stabili relaţii diplomatice”, evidenţiind că este vorba de o „Victorie a fermităţii şi demnităţii Cubei”. Sub titlul „Dezgheţul lui Obama”, cotidianul mexican El Universal constată că iniţiativa „pune punct final uneia dintre cele mai mari erori ale diplomaţiei americane din secolul XX”. Citându-l pe preşedintele american, care a recunoscut că „izolarea nu a funcţionat”, ziarul mexican punctează: „chiar dacă decizia lui Obama nu pune capăt embargoului, este totuşi un pas uriaş, care va duce probabil la un dezgheţ total”. Europa salută la rândul ei acest „demers care este în concordanţă cu propria sa politică faţă de Cuba”, relatează EUObserver. „Încă un zid a căzut”, constată observatorul de la Bruxelles, citând-o pe şefa diplomaţiei europene care făcea referire la căderea Zidului Berlinului, în urmă cu un sfert de veac. Ca şi multe din marile cotidiane internaţionale, La Stampa se referă la rolul jucat de Papa Francisc în acest demers istoric. „Dacă embargoul s-a dovedit ineficace, diplomaţia Vaticanului a strălucit din nou”, remarcă şi Le Figaro, cu concluzia că „Biserica Catolică a avut un rol discret, dar decisiv în destinderea dintre Washington şi Havana”. Ziarul parizian explică însă că, spre deosebire de rolul Vaticanului în cazul Poloniei comuniste, acum Suveranul pontif „nu pare să încerce să determine prăbuşirea regimului cubanez”, căci „Biserica Catolică se doreşte a fi atât forţă de opoziţie, cât şi sprijin pentru perioada de tranziţie”. Acelaşi cotidian francez consemnează reacţia unor scriitori cubanezi aflaţi în exil. „Regimul castrist şi-a impus voinţa asupra preşedintelui Obama”, este de părere Jacobo Machover, romanciera Zoe Valdez, aflată pe lista neagră a guvernului de la Havana, nu este convinsă de efectele demersului, pe care îl consideră „un cadou pentru dictatură”, iar Eduardo Manet îşi exprimă „speranţa” într-un viitor democratic. „Embargoul american dispare”, constată The Guardian, cu concluzia că „la fel trebuie să se întâmple cu dictatura din Cuba”. Iar Los Angeles Times consideră că „Dezgheţul din relaţiile SUA-Cuba ar putea eroda influenţa Rusiei”. Căci „dacă Havana şi Washington-ul îşi vor putea relua relaţiile, ce rol i-ar mai rămâne de jucat Moscovei izolate şi strâmtorate, în insula de departe?” Cotidianele de la Moscova, dar şi cele străine au urmărit cu atenţie întâlnirea anuală cu presa a lui Putin. Citat de agenţia Tass, preşedintele rus a punctat că „Federaţia Rusă îşi apără tot mai ferm interesele naţionale, dar nu atacă pe nimeni”, în vreme ce Statele Unite au „creat focare de pericol, desfăşurând elemente ale scutului antirachetă nu doar în Alaska, dar şi în Europa, în România şi Polonia”, a reliefat liderul de la Kremlin. „Putin ridică tonul la adresa Occidentului”, remarcă Wall Street Journal. Preşedintele rus „dă vina pe factori externi pentru dificultăţile prin care trece Rusia şi anunţă că economia ţării sale se va redresa în timp de doi ani”, notează Financial Times. „În plină criză, Vladimir Putin îşi afişează optimismul în privinţa Rusiei”, titrează şi Le Monde, iar Liberation rezumă: „Rusia, pradă rublei”. Şi oricum, noile sancţiuni impuse de Uniunea Europeană Crimeii „îi vor da noi dureri de cap lui Putin”, apreciază EUobserver, cu trimitere la decizia adoptată la summitul de la Bruxelles.
Adriana Buzoianu, RADOR
