Poziţionarea ţărilor europene şi a comunităţii în raport cu noua şi încă surprinzătoarea strategie a Rusiei faţă de Occident rămâne punctul central al analizelor din presa internaţională, mai ales ca urmare a deciziilor luate la summitul liderilor UE de la Bruxelles şi după conferinţa anuală a preşedintelui Putin. „Europa rămâne divizată în privinţa atitudinii pe care s-o adopte în faţa Rusiei”, titrează Le Monde. UE trebuie să-i ceară Moscovei „o schimbare radicală”, păstrând în acelaşi timp „un canal al dialogului”, a declarat preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, citat de cotidianul francez, care subliniază aspectele esenţiale ale dezbaterii: „Parisul şi Berlinul pledează pentru o dezescaladare” şi „Necesitatea aplicării acordurilor de la Minsk”. Totuşi, opiniile au fost divergente. Nezavisimaia Gazeta notează că „La începutul întâlnirii de la Bruxelles, prin preşedintele Hollande, Europa şi-a exprimat îndoiala în legătură cu eficacitatea unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar în final a votat pentru un întreg pachet de limitări şi interdicţii special pentru Crimeea şi Sevastopol”. Şi ziarul sofiot Trud preia declaraţia preşedintelui francez, care a precizat că „Relaxarea regimului de sancţiuni sau anularea acestuia va depinde de evoluţia situaţiei în Ucraina de est”. „Măsurile restrictive privind Crimeea nu lovesc economia Rusiei în întregime şi sunt mult mai modeste decât o nouă rundă de sancţiuni mandatate de Congresul american, dar ele indică disponibilitatea Europei de a menţine presiunea economică asupra Rusiei”, ţine să remarce New York Times. Însă liderul german şi cel polonez par să fie categorici. „Cancelarul Angela Merkel susţine că strategia UE este să menţină sancţiunile asupra Rusiei”, menţionează EU-Observer, în timp ce preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, aduce un aer proaspăt de realism, apreciază The Telegraph. Fostul premier polonez avertizează că „decât să irite Rusia cu sancţiuni, UE ar trebui mai degrabă să-şi regândească în mod radical viitoarea strategie de negociere cu Moscova, iar Bruxelles ar trebui să înţeleagă că atât timp cât Putin se va afla la conducere, Rusia nu va avea o atitudine amicală faţă de vecinii săi europeni”, mai arată cotidianul britanic. Însă „În Rusia totul merge bine”, aflăm din La Libre Belgique după discursul preşedintelui Putin, care a susţinut că dezechilibrul economic a fost provocat de „conjunctura externă”, precum şi de „insuficienta diversificare a economiei naţionale”, iar Le Monde opinează că „Putin minimizează criza din Rusia”. Pe de altă parte, Ucraina îşi menţine orientarea spre vest. Preşedintele Poroşenko „solicită parlamentului să adopte proiectul de lege cu privire la aderarea la NATO”, informează Der Spiegel, iar EU-Observer consemnează: Motivaţia este aceea că „statutul de ţară nealiniată a fost ineficient în ceea ce priveşte asigurarea securităţii ţării în faţa agresiunii şi presiunii externe”. Reacţia Moscovei nu întârzie însă. Kiev Post scrie că ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a criticat atitudinea preşedintelui ucrainean privind renunţarea la statutul de neutralitate şi a calificat-o ca aparţinând unei retorici a confruntării promovată de Kiev. Am reţinut şi un articol publicat de cotidianul polonez Rzecspospolita, intitulat „Summitul UE de la Bruxelles – scurt, concis, fără amănunte”. „Pentru Tusk a fost primul summit pe care l-a condus. Ca şef al Consiliului European a pus doar două puncte pe ordinea de zi a lucrărilor: politica viitoare a UE faţă de Rusia şi pachetul de investiţii al UE, menit să dezvolte economia europeană”.
Să menţionăm şi una dintre cele mai im portante decizii luate la reuniunea şefilor de stat şi de guvern de la Bruxelles: adoptarea unui plan de creare a unui fond european pentru investiţii strategice. Potrivit EU-Observer, este vorba de un fond de investiţii în valoare de 315 miliarde de euro, ce va fi deschis la Banca Europeană de Investiţii începând cu ianuarie 2015. În plus se pare că ţările membre au întocmit deja o listă lungă cu dorinţele ce vor fi cuprinse în proiecte care urmează să fie finanţate din noul fond. Pe listă se află, între altele, poduri peste autostrăzi, grădiniţe şi chiar o centrală electrică nucleară în Marea Britanie.
Iulia Lăpădat – RADOR
