La 25 de ani de la revoluţia din 1989 şi la învestirea preşedintelui Klaus Iohannis, presa internaţională îşi îndreaptă atenţia spre ţara noastră. „Parlamentul României a învestit un fost primar în funcţia de preşedinte al ţării, în urma alegerilor calificate de acesta drept un triumf al democraţiei, la 25 de ani de la sfârşitul comunismului”, scrie „Washington Post”. „Prooccidentalul Klaus Iohannis promite un stil diferit de cel combativ al lui Traian Băsescu, preşedintele care predă funcţia după mandatul maxim posibil, de zece ani”, remarcă „New York Times”. Iar „The Guardian” adaugă că noul şef al statului român „a promis să combată corupţia şi să clădească o ‘naţiune puternică'”. Din Rusia, agenţia Tass remarcă „ataşamentul reafirmat de Klaus Iohannnis faţă de ‘cei trei piloni ai politicii externe a României: consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, intensificarea participării în cadrul UE şi NATO”. Agenţia moscovită notează de asemenea că noul preşedinte „consideră că sancţiunile contra Federaţiei Ruse trebuie menţinute”. „Klaus Iohannis pledează pentru o nouă imagine a României”, conchide „La Vanguardia” din Spania. Iar cotidianul britanic „The Independent” publică un interviu în care preşedintele învestit îşi prezintă obiectivele, între care se numără „revenirea la austeritate fiscală, întărirea statului de drept şi combaterea corupţiei”. După discuţia cu fostul primar al Sibiului, ziarul britanic conchide că „lipsa sa de experienţă pe scena politică s-a dovedit a fi un avantaj, alegătorii fiind sătui de politicienii plini de emfază, pe care i-au văzut angrenaţi în tot felul de certuri mărunte şi ridicole, în timp ce rata şomajului a crescut, iar producţia agricolă şi pensiile au urmat o curbă descendentă”. Şi tot „The Independent” aminteşte că „în această săptămână se împlinesc 25 de ani de când dictatorul Nicolae Ceauşescu a fost înlăturat de la putere”. Prilej cu care cotidianul polonez „Dziennik” publică un reportaj-anchetă, intitulat „Revoluţie falsă în România. Tiranul a fost omorât de subalterni”. „Practic – explică în continuare publicaţia de la Varşovia – după uciderea lui Ceauşescu, puterea a fost preluată de Ion Iliescu, comunist din anturajul dictatorului” şi „cu excepţia câtorva cazuri de colaboratori foarte compromişi ai „geniului Carpaţilor”, restul şi-au salvat nu doar viaţa, dar şi funcţiile. Securitatea nu a fost trasă la răspundere, iar foştii ofiţeri s-au reorientat spre afaceri şi politică”, rezumă cotidianul polonez, cu concluzia că „Nici până în ziua de azi nu se ştie – şi de altfel nimeni nu vrea să explice – cine a dat ordin să se tragă în oameni”. Iar „La Vanguardia” punctează: „la împlinirea a 25 de ani de la căderea regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu, mulţi români continuă să spere că vor fi pedepsiţi cei responsabili de moartea a peste o mie de civili, în revolta care s-a încheiat cu împuşcarea dictatorului”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
