Semnalele de redresare a economiei ruseşti şi cele două dosare răsunătoare ale justiţiei spaniole – trimiterea în judecată a infantei Cristina şi a liderului catalan Artur Mas se află printre subiectele predilecte ale presei internaţionale de astăzi.
În Rusia, autorităţile anunţă că rubla începe să îşi revină după căderea puternică de săptămâna trecută. Specialiştii susţin că revenirea rublei este ajutată de măsurile anticriză adoptate săptămâna trecută de autorităţi, de încasarea crescută la sfârşit de an a impozitelor, de anunţul Uniunii Europene că nu va înăspri sancţiunile la adresa Rusiei şi de promisiunile Beijingului că va oferi sprijin Moscovei în caz de nevoie. Germania nu vede acum niciun motiv pentru introducerea de noi sancţiuni la adresa Rusiei, a declarat Christiane Wirtz, purtător de cuvânt al guvernului federal, citat de publicaţia Der Spiegel. Declaraţia vine la scurt timp după ce ministrul german de Externe a afirmat că eventuale noi sancţiuni ar putea afecta şi securitatea Europei. O poziţie similară a fost exprimată şi de ministrul de Externe al Poloniei, Grzegorz Schetina. TASS notează că responsabilul polonez susţine menţinerea sancţiunilor existente dar nu şi introducerea de noi măsuri punitive. „Sancţiunile împotriva Rusiei trebuie menţinute. Noi nu discutăm despre anularea lor. Se fac propuneri pentru ca acestea să nu fie înăsprite şi să nu doboare Rusia”, a declarat şeful diplomaţiei poloneze, citat de TASS.
Există însă păreri că nu sancţiunile au influenţat negativ economia Rusiei ci preţul în scădere accelerată al petrolului. Senatorul american John McCain a declarat că „trebuie să mulţumim Arabiei Saudite pentru că a permis ca preţul petrolului să scadă într-atât încât să îl afecteze semnificativ pe preşedintele rus. Nu are nimic de a face cu sancţiunile preşedintelui Statelor Unite”, a afirmat McCain, citat de Ukrainskaia Pravda.
În actualul context economic internaţional, Rusia ar putea lua în calcul reducerea producţiei de petrol, a declarat ministrul energiei Alexander Novak pentru cotidianul Kommersant. „Reducerea numărului de parteneri străini din cauza sancţiunilor ne pune faţă în faţă cu două probleme: găsirea de noi parteneri şi înlocuirea tehnologiei”, a declarat Novak.
De la problemele economice ale Rusiei trecem la problemele judiciare cu care se confruntă două nume importante ale actualităţii spaniole, infanta Cristina şi liderul catalan Artur Mas. După ce ieri dimineaţă infanta Cristina a fost acuzată de complicitate în două delicte fiscale, Casa Regală a Spaniei şi-a exprimat „respectul absolut faţă de independenţa puterii judiciare”. El Mundo scrie, citând surse judiciare, că infanta Cristina l-a ajutat pe soţul ei să deturneze din buget peste 337.000 euro prin intermediul Aizoon, compania paravan care le aparţine ambilor.
Şi tot în Spania, justiţia catalană admite începerea urmăririi penale împotriva liderului guvernului regional catalan Artur Mas pentru referendumul de independenţă organizat pe 9 noiembrie. El Mundo mai notează că decizia îi vizează şi pe vicepreşedintele guvernului regional catalan, Joana Ortega, şi pe ministrul Educaţiei, Irene Rigau. Curtea supremă din Catalonia a decis începerea urmăririi penale pe motiv de încălcare a unei interdicţii constituţionale vizând votul.
Din presa franceză reţinem că atacul de la Dijon, în cursul căruia un bărbat a intrat cu maşina într-un grup de pietoni, nu a fost atentat terorist. Şoferul care a acccidentat în mod voit mai mulţi trecători strigând Allahu Akbar (Allah e mare, în arabă) are grave probleme psihice, a declarat procurorul din Dijon Marie-Christine Tarrare, citat de cotidianul Le Point. În contextul creşterii temerilor legate de posibilitatea organizării de atentate teroriste în Franaţa, preşedintele Francois Hollande a făcut apel la populaţie să nu cedeze în faţa panicii şi a precizat că serviciile de siguranţă acţionează cu „extremă vigilenţă”.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
