Din ianuarie 2015, zona euro numără 19 membri: Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franţa, Grecia, Olanda, Irlanda, Letonia, Lituania. Luxemburg, Malta, Germania, Italia, Portugalia, Spania, Slovacia şi Slovenia.
Din cele 28 de state membre ale UE, pe lângă Ungaria, nu utilizează moneda euro Bulgaria, Cehia, Danemarca, Marea Britanie, Croaţia, Polonia, România şi Suedia. În timp ce toate ţările membre ale UE sunt obligate să întroducă moneda comună europeană, condiţiile financiare sunt drastice. Comisia Europeană procedează anual la evaluarea ţărilor membre ale UE pentru a stabili care dintre ele sunt pregătite pentru introducerea monedei euro.
La 1 ianuarie, lituanienii au schimbat moneda lor în euro. Sondajele de opinie publică au arătat că locuitorii Lituaniei intră cu un entuziasm moderat în acest an. Cu toate acestea, practic toate partidele, şi cele din opoziţie, au sprijinit introducerea euro.
A fost o decizie raţională nu numai din motive politice, dar şi economice. Anterior, moneda europeană a fost introdusă de două ţări vecine – Estonia şi Letonia. Toate aceste trei state mici aveau de mult timp un curs artificial faţă de euro, asigurat în plus de o cantitate corespunzătoare de rezerve externe în băncile centrale. Astfel că lit-ul, lat-ul şi coroana estonă au fost aproape aceleaşi monede ca euro.
Ţările Baltice au plătit pentru menţinerea cursului artificial un preţ uriaş, când criza valutară mondială a provocat în anul 2008 plecarea capitalului străin. Guvernele lor au menţinut cursul stabil faţă de euro, reducând cheltuielile bugetare şi salariile. Când criza a trecut, au început să se dezvolte din nou şi încă mai repede decât majoritatea ţărilor Uniunii Europene. Prezenţa în zona euro nu le-a împiedicat să se dezvolte.
Ungaria nu este pregătită pentru introducerea monedei euro, a apreciat Comisia în ultimul raport de ţară. La rândul ei Ungaria nu şi-a fixat o dată-ţintă pentru introducerea euro. Premierul Viktor Orbán consideră că nu există posibilitatea aderării la zona euro mai devreme de 2020.
Potrivit specialiştilor, în actuala situaţie a economiei ungare, aderarea la zona euro ar avea mai multe dezavantaje, decât avantaje. Ungaria trebuie să se dezvolte mai cu seamă din punctul de vedere al competitivităţii. Aderarea la zona euro este în interesul Ungariei pe termen lung, deoarece acest statut oferă stabilitate, o rată de schimb predictibilă şi cheltuieli mai reduse. Printre dezavantajele monedei euro, economiştii au menţionat că prin introducerea acestei monede nu o va avea sens politica independentă privind rata de schimb valutar, iar astfel s-ar pierde avantajele ce decurg din deprecierea monedei naţionale, precum şi importantele surplusuri generate de comerţul exterior.
Euro s-a depreciat faţă de dolar aproape de cel mai redus nivel din ultimii nouă ani, investitorii estimând că Banca Central Europeană va adopta măsuri de relaxare cantitativă. Euro a scăzut azi la 1,18605 dolari pe unitate, cel mai redus nivel din mai 2006. Vineri, euro s-a tranzacţionat la 1,1955 dolari.
Economiştii se aşteaptă ca datele ce vor fi publicate miercuri să arate că rata anuală a inflaţiei în zona euro a încetinit la 0,1% în decembrie, pe fondul scăderii preţurilor la energie, mult sub ţinta de inflaţie a BCE fixată la sub 2%. Ar fi pentru prima dată din 2009 când se ajunge la acest nivel scăzut.
Aceste date ar putea determina BCE să adopte măsuri de relaxare cantitativă la prima reuniune de politică monetară din acest an, în 22 ianuarie. De asemenea BCE va fi sub presiune pentru a implementa mai multe măsuri de politică monetară, după ce studiile recente arată o încetinire a creşterii activităţii economice în Europa şi Asia.
Economia poloneză se va dezvolta în acest an în ritm de 3,3%. Petrolul ieftin, precum şi preţurile în scădere la combustibili fac ca în acest an să rămână mai mulţi bani în buzunarele polonezilor. Dacă ei vor fi daţi pe consum, atunci va fi în avantajul economiei poloneze.
În opinia economistului şef al băncii Pekao, Marcim Morawiec, consumul va fi mai mare, ritmul creşterii investiţiilor mai scăzut, forţa dee muncă va creşte uşor iar şomajul va scădea în continuare. Se vor menţine dobânzile mici, care se vor reflecta în rentabilitatea scăzută a obligaţiunilor, care la rândul lor vor face să scadă costurile datoriei. Inflaţia mai mică nu ar trebui să dăuneze veniturilor din impozite. Banii economisiţi cu alimentele (care sunt impozitate cu TVA preferenţial) pot fi cheltuiţi pe mărfurile cu TVA de bază de 23%. La fel se poate întâmpla cu economiile rezultate din combustibilii mai ieftini.
Ucraina ar putea avea nevoie de circa 15 miliarde dolari, pentru a nu anunţa falimentul, iar rezervele valutare ale Rusiei, care acum doi ani au fost evaluate la circa 600 miliarde dolari, se vor topi sub ochii noştri – în situaţia ieftinirii rublei şi a necesităţii finanţării unor bănci şi firme energetice. Dacă la aceşti factori se adaugă fuga capitalului din Rusia şi preţurile mici la petrol, se va naşte întrebarea privind stabilitatea economiei ruse. Acest caz va fi o provocare pentru întreg sistemul economic european.
Dacă Rusia se află în recesiune, acest lucru se va reflecta în Ucraina, Belarus şi în tot spaţiul postsovietic.Nu se ştie de asemenea dacă Europa va ieşi din stagnare, sau nu.
Producţia de petrol a Rusiei a crescut anul trecut cu 0,6%, la 526 milioane de tone, în timp ce exporturile de ţiţei au scăzut cu 5,7%, la 221,59 milioane de tone. Declinul exporturilor vine ca urmare a majorării producţiei rafinăriilor din Rusia cu 5,2% în 2014, la 288,96 milioane de tone. Exporturile de ţiţei prin conductele companiei Transneft au scăzut anul trecut cu 4,2%, la 176,255 milioane de tone.
Petrolul şi gazele naturale reprezintă 68% din exporturile Rusiei şi 50% din bugetul său federal.
Gazprom devine proprietarul a 100% din acţiunile companiei South Stream Transport B.V., care este operatorul proiectului pentru construirea segmentului subacvatic al gazoductului South Stream. Gigantul rus al gazului a încheiat în acest sens un acord cu compania italiană South Stream Transport B.V. Până în prezent, Gazprom a avut o participare de 50% la South Stream Transport, compania italiană – 20%, iar germana Wintershall şi franceza ADF câte 15%.
La 1 decembrie 2014 s-a anunţat că „în condiţiile actuale, Rusia nu va realiza proiectul South Stream. În valoare de 15,5 miliarde de euro acesta a fost prevăzut să livreze 67 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Preşedintele venezuelean, Nicolas Maduro a anunţat că pleacă în China în căutarea unui sprijin financiar după prăbuşirea preţului petrolului, în cadrul unui turneu care include şi mai multe ţări din cadrul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).
În cursul unei intervenţii transmise la posturile naţionale de radio şi de televiziune, Nicolas Maduro a făcut cunoscut că va efectua vizita în China la invitaţia omologului său de la Beijing, Xi Jinping, „pentru a lucra în comun asupra diverselor proiecte cu caracter economic, financiar, energetic, tehnologic, educativ şi legate de dezvoltare”. El a subliniat că aceste noi proiecte sunt deosebit de importante într-un context marcat de „senzaţionala prăbuşire a preţului petrolului”.
Preşedintele Venezuelei va participa, de asemenea, la summitul China-CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene) din 8 şi 9 ianuarie.
Preţul barilului de petrol venezuelean s-a prăbuşit cu peste 50% din iunie 2014, ajungând la 46,97 de dolari în decembrie. Cu toate că în Venezuela se află cele mai importante rezerve de ţiţei la nivel mondial, finanţele sale sunt într-o situaţie îngrijorătoare din cauza scăderii cursului. Această ţară depinde în foarte mare măsură de veniturile din petrol care îi aduc 96% din încasările în valută.
Veniturile obţinute de Macao de pe urma jocurilor de noroc au înregistrat anul trecut prima scădere din 2001, când au fost liberalizate cazinourile. În 2014, veniturile au scăzut cu 2,6%, la 44,1 miliarde de dolari, În luna decembrie a anului trecut, s-a înregistrat un declin record de 30,4%, comparativ cu decembrie 2013.
Macao, fostă colonie portugheză, este cel mai mare centru al jocurilor de noroc, veniturile anuale fiind de aproape şapte ori mai mari decât cele obţinute de Las Vegas.
Macao, o regiune administrativă cu statut special din China, este singurul loc din ţară unde sunt autorizate jocurile de noroc. Veniturile au crescut spectaculos din 2001, când au fost liberalizate cazinourile, dar în prezent Beijingul vrea ca regiunea să nu mai fie dependentă de jocurile de noroc şi să-şi diversifice economia.
Acţiunile cazinourilor listate la Bursa de la Hong Kong au scăzut anul trecut cu până la 51%. În ultimele şase luni capitalizarea bursieră combinată a cazinourilor din Macao a scăzut cu 58 miliarde de dolari.
Ryanair, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa, a raportat o creştere a numărului de pasageri în decembrie.Operatorul irlandez a transportat 6,02 milioane de pasageri luna trecută, faţă de 5,02 milioane în decembrie 2013. Numărul total al pasagerilor transportaţi în 2014 a ajuns la 86,4 milioane, o creştere de 6% faţă de 2013.
Factorul de încărcare (sau cât de multe scaune sunt ocupate la fiecare zbor) a urcat în decembrie la 88%, de la 81% în noiembrie.
În decembrie, Ryanair a revizuit în creştere estimările privind profitul şi numărul de pasageri transportaţi în anul fiscal 2014, pe fondul unui număr de rezervări pentru iarnă peste aşteptări. Profitul după taxe al companiei irlandeze ar urma să ajungă la 810 – 830 de milioane de euro în perioada octombrie 2014 – martie 2015, faţă de un câştig de 750 – 770 de milioane de euro estimat anterior.
În anul financiar ce se va încheia la 31 martie 2015, Ryanair se aşteaptă să transporte peste 90 de milioane de pasageri, faţă de 89 milioane cât estima anterior. Ryanair intenţionează să-şi majoreze cota de piaţă prin reducerea cu până la 5% a preţului biletelor în iarnă şi cu 10% în primele trei luni din 2015.
Vânzările de autoturisme noi în Franţa au crescut în 2014 cu 0,3%, la 1,8 milioane de unităţi, acesta fiind primul avans anual din 2009.Cei mai mari producători auto francezi, PSA Peugeot Citroen şi Renault, au înregistrat anul trecut creşteri ale vânzărilor de 1,3% (659.201 vehicule) şi, respectiv, 5,5% (577.625 unităţi).
În Spania, au fost vândute 855.308 de vehicule în 2014, în creştere cu 18,4% faţă de 2013, fiind cea mai bună performanţă anuală din 2010. În Italia, livrările au urcat anul trecut cu 4,21%, la 1,36 milioane de vehicule, fiind primul avans anual după şase ani de declin. În decembrie, înmatriculările au înregistrat un declin de 6,8% în Franţa, la 163.382 vehicule, în timp ce în Spania au urcat cu 21,4%, la 73.440 unităţi, şi în Italia cu 2,35%, la 91.518 vehicule.
Luna trecută, un număr de 8.386 de autoturisme Dacia au fost vândute pe piaţa franceză, în scădere cu 18,8%, faţă de cele 10.332 de unităţi din decembrie 2013. 105.896 de autoturisme Dacia au fost vândute pe piaţa franceză în 2014, în creştere cu 12,9%, faţă de cele 93.803 de unităţi din 2013, iar cota de piaţă s-a majorat de la 4,35% la 4,88%.
