La început de an, presa internaţională reflectă preocupările tot mai mari ale europenilor în privinţa imigraţiei. Ziarele străine sunt atente şi la conjunctura preelectorală din Grecia. O altă temă la fel de prezentă în jurnalele din lumea largă este situaţia din Orientul Mijlociu.
The Telegraph constată aproape o „triplare a numărului de români fără adăpost” prezenţi în capitala Regatului Unit. La un an de la anularea oricăror restricţii pentru românii şi bulgarii care doresc să ajungă în Marea Britanie, publicaţia londoneză relatează că „în total 490 de români au fost găsiţi dormind pe străzile şi în parcurile capitalei insulare”, în perioada cuprinsă între iunie şi septembrie 2014. Iar din totalul persoanelor fără adăpost din Londra, „românii reprezintă acum aproape o cincime”, mai scrie The Telegraph. Un raport publicat de Financial Times avertizează însă că „ostilitatea Regatului Unit faţă de migranţi ameninţă statutul Londrei de principală metropolă a afacerilor internaţionale”. Titlul ar putea reveni în viitor unor concurenţi ai Londrei, între care Chicago, New York, Rio de Janeiro sau Hong Kong, menţionează Financial Times. Presa franceză dezbate cazul primarului din localitatea Champlan, care ar fi refuzat înhumarea în cimitirul comunei a unui sugar de etnie roma, mort la două luni. „După 24 de ore de tăcere şi de controverse, edilul dă explicaţii şi transferă vina asupra unui agent municipal”, scrie Le Figaro. Însă cu câteva zile în urmă, pentru ziarul Le Parisien, acelaşi primar îşi justificase poziţia, afirmând că în cimitirul localităţii sunt puţine locuri disponibile şi că au prioritate „persoanele care îşi achită impozitele”. Copilul va fi înmormântat astăzi, în apropiere de Champlan, informează Liberation şi notează că acest caz cu iz de discriminare ar putea ajunge în justiţie. Dincolo de emoţiile din Franţa, cotidianul polonez Rzeczpospolita constată că „nici Ucraina, nici Putin şi nici Statul Islamic nu domină presa germană, ci imigraţia”. „Întrebarea este, remarcă ziarul de la Varşovia, dacă imigrantul îi costă pe contribuabilii germani sau dimpotrivă – dacă aduce statului avantaje financiare”. Iar aici, diversele studii se contarzic, în funcţie de criteriile pe baza cărora sunt realizate, remarcă Rzeczpospolita, cu menţiunea că ultimul studiu, realizat de Fundaţia Bertelsmann, socoteşte că „în 2012 fiecare din imigranţi a adus statului german 3.300 de euro în plus faţă de sumele de care a beneficiat”. Presa germană este interesată şi de soarta Greciei. Der Spiegel scrie că guvernul de la Berlin ar putea permite ieşirea Greciei din zona euro, în cazul unei victorii a partidului de stânga, Syriza, la alegerile anticipate. Şi totuşi, New York Times scrie că „liderii partidului Syriza s-au pronunţat pentru rămânirea Greciei în zona euro”, căci „o ieşire din uniunea monetară ar fi de-a dreptul devastatoare pentru economia şubredă a ţării”. Iar de la Antena, cotidianul Kathimerini constată că „în cadrul partidului Syriza, există voci contradictorii” şi că singura certitudine este că „imediat după alegeri peisajul politic va fi încă şi mai nebulos”, iar această confuzie „pune serios în pericol atât Grecia, cât şi populaţia sa”. Presa internaţională scrie şi despre un alt pericol, deloc nou, cel care ameninţă procesul de pace din Orientul Mijlociu. Administraţia Palestiniană a solicitat Tribunalului Penal Internaţional să înceapă procedurile legale în legătură cu crimele comise anul trecut în timpul atacurilor lansate de Israel în Gaza şi soldate cu peste 2.100 de morţi din rândul palestinienilor şi 73 din rândul israelienilor, relatează cotidianul turc Zaman. Citat de ziarul israelian Haaretz, ministrul de externe al statului evreu afirmă că demersul „arată că acordurile de la Oslo au eşuat”. „Israelul nu va permite aducerea soldaţilor săi în faţa Curţii de la Haga”, susţine la rândul său premierul Netanyahu, citat de Le Monde. Iar ziarul belgian Le Soir observă că statul evreu a ripostat ofensivei diplomatice internaţionale a palestinienilor, îngheţând fondurile fiscale de peste 100 de milioane de euro datorate Autorităţii Palestiniene, măsură ce „ar putea fi prima dintr-o serie de măsuri de retorsiune israeliene”. Un alt conflict, cel din Afganistan, rămâne în atenţia presei americane. La încheierea misiunii combatante, scrie Washington Post, un sondaj de opinie arată că majoritatea americanilor cred că războiul din Afganistan nu a fost justificat, însă „cei mai mulţi susţin menţinerea a mii de soldaţi în această ţară în anul care începe”.
Adriana Buzoianu – Agenţia de Presă RADOR